Probleme de lingvistică
În urma unei vizite de rutină pe Hacker News, timpul meu liber a căzut pradă unei noi surse de interes: problemele de lingvistică.
Lingvistica, ca sub forma de studiu asupra diferitelor limbaje, mi s-a părut mereu interesantă, mai ales de când The Stuff of Thought: Language as a Window into Human Nature a lui Steven Pinker mi-a dezvăluit din dedesubturi. Ce mi-a captat însă atenția a fost faptul că probleme date ca exemplu nu depindeau de cunoștințele unei limbi anume ci erau de fapt probleme de logică.
De pe site-ul oficial al Olimpiadei Internaționale de Lingvistică am aflat că această competiție se organizează de prin 2003, deci de aproape 20 de ani, inclusiv în România. Tot acolo am găsit și câteva exemple de probleme, exemple cu care mi-am mai ocupat clipele libere seara. Doar nu putem să ne tocim creierele la nesfârșit cu Netflix, nu?
Mi se par mult mai educative și mai captivante decât alte puzzle-uri clasice, cum ar fi rebusul, sudoku sau tradiționalele teste de inteligență. Farmecul acestor probleme este că pot fi rezolvate bazându-te exclusiv pe logică dar orice cunoștințe de limbi străine vin ca un bonus. Când știi că în alte culturi ordinea cuvintelor poate diferi. Să luăm ca exemplu prima întrebare găsită pe site-ul IOL.
Peru și Uruguay sunt țări unde literele par să corespundă 1 la 1 cu caracterele georgiene. Brasil, denumirea în engleză a țării, este mai lungă. În schimb, un român obișnuit cu denumirea de Brazilia va constata că această variantă corespunde ca lungime și va avea un avantaj în rezolvarea problemei.
Pentru amatori, astfel de probleme se găsesc traduse și în limba română, cu tot cu baremul de corectare: de exemplu Subiectele de la Olimpiada de Lingvistica - etapa judeteana/municipala.
