Aberând cu grație, mă prefac a fi scriitor
Aberatii
Pe vremea când era "Ionel", era spaima satului. Ai fi avut nevoie de un condei ca al lui Creangă ca să îi poți reda cum trebuie năzdrăvăniile. Căci Ion Golănelu părea să aibă un nume predestinat și să fie un golan fără pereche. Nu era vorba de destin
Aberatii
O fată ca toate fetele, Maria nu reușea să iasă cu nimic în evidență. Singurul lucru ușor peste medie la ea era aspectul fizic, suficient de frumușică încât să aibă impresia că poate compensa lipsa de personalitate dar nu suficient de frumoasă încât chiar să se întâmple asta. Nu o
Aberatii
Într-un sat uitat de lume, trăiau cândva doi bogați: Petru și Vasile. Cel de-al doilea, Vasile, avea ceva avere, dar nimic ieșit din comun. Petru, în schimb, ohoho, trăgeau banii la el mai ceva ca păduchii la restul satului. Casa lui era cea mai înaltă și mai mândră, terenurile lui
Aberatii
Prin anii 1400, un domnitor român devenea spaima turcilor și a negustorilor necinstiți. Supranumit Vlad Țepeș, istoria națională își aduce aminte cu drag de el, fiind văzut ca un simbol al onestității și un apărător al patriei ce a reușit să pună la respect puternicul imperiu otoman. Realitatea e însă
Aberatii
Îmi aduc aminte cu o nostalgie apăsătoare de acele vremuri de glorie. Pe atunci aveam un țel în viață: vaccinul! O parte dintre noi apăsam frenetic butonul de refresh, așteptând cu sufletul la gură apariția miticului loc liber la vaccinare. Ce vânătoare, ce puști, ce ogari? Nimic nu se compara
Aberatii
Pentru echipa de programatori pandemia nu a schimbat mare lucru. Munca se efectua în continuare în fața calculatorului, doar tabieturile erau diferite. Conversațiile matinale de curtoazie nu se mai țineau cu o cană de cafea în mână ci pe grupul de chat. Micile discuții fuseseră înlocuite de simple mesaje de
Aberatii
Povestea celui mai aprig blestem începe cât se poate de tradițional. În clasicul stil "a fost odată ca niciodată", într-un regat oarecare, un împărat și o împărăteasă se chinuiau fără succes să facă un copil. Ca în povești, problema nu s-a rezolvat printr-o vizită la o clinică de
Aberatii
Zece nu avea nevoie de nici o introducere. Era cel mai bazat și nu doar matematic vorbind. Fiind nota maximă, era definiția excelenței și primul care nu era doar o cifră ci un număr. Nouă era un fel de zece, dar imperfect. Pe-acolo fiind, reușea să satisfacă marea masă. În
Aberatii
A fost odată ca niciodată un împărat, sau cel puțin așa scria pe profilul lui de Facebook. Acest împărat avea trei fete la care ținea ca și cum ar fi fost copiii lui. Într-una din zile, ce i să năzări împăratului? Ia să facă el un live și să le
Aberatii
E în firea oamenilor să se ia de Gabriela Firea și de sloganurile ei stupide de campanie. În firea mea e să fiu un soi de Gică-Contra și să mă simt îngrijorat de principalul ei contra-candidat. Băiet bun, marele lui dezavantaj nu e faptul că este un fost olimpic într-un
Aberatii
Ăștia care cred în horoscoape, soartă și alte trăznăi, ar fi spus despre Lorin că avea un nume de familie predestinat. Își câștiga pâinea făcând mici ornamente din ipsos, reparând și văruind pereți, iar pe buletinul său scria clar "Lorin Ipsos". Nu era nimic predestinat aici, dar nici
Aberatii
De când am căști Bluetooth tot aștept să mă trăznească Dumnezeu. Cu telefonul te miri pe unde sau cu laptopul la locul lui, mă plimb țanțoș de colo-colo ascultând în continuare muzica sau urmărind seriale pe Netflix. Duse sunt momentele în care trebuia să pun pauză și să las căștile