Suicide Squad

Unul dintre cele mai așteptate filme ale anului, depășit în topul meu doar de Batman v. Superman: Dawn Of Justice, cu care împarte din nefericire aceeași atitudine de hatereală din partea criticilor, Suicide Squad a sfârșit prin a fi un film ok, nici chiar la înălțimea așteptărilor, dar suficient de distractiv pentru a-mi dori deja o continuare.

Premiza e una cu care fanii DC sunt cu siguranță familiari: Amanda Waller, una oficial cheie al guvernului american, încropește o echipă de răufăcători și o plasează sub conducerea colonelului Rick Flagg. Cum DC beneficiază de niște antagoniști memorabili iar Suicide Squad era deja un concept iubit de cunoscători și, bonus, au prins și un set de actori populari, filmul a avut la dispoziție tot ce era necesar pentru a deveni un hit. Dar...

posterul Suicide Squad
Sursa imaginii: Wikipedia

M-am simțit bine la cinema. Cele 2 ore au trecut repede, ba chiar au părut prea puține, coloana sonoră foarte catchy mi-a rămas adânc imprimată pe creier iar abundența de scene și replici memorabile m-au făcut să nu mă simt dezamăgit. Dar ar fi putut mai mult, mult mai mult.

O să încep prin a spune că nu, nu mă număr printre cei cărora nu le-a plăcut Jokerul lui Jared Leto. Ba chiar din contră, mi s-a părut o abordare foarte interesantă a personajului. E drept, e diferită de cea a lui Jack Nicholson sau a lui Heath Ledger, dar nu trebuie să uităm că Jokerul lui Leto e un Joker care o are pe Harley Quinn. Din nefericire, a avut mult prea puține scene pentru a-mi putea face o impresie definitivă dar un lucru e cert: tare aș vrea să văd un film DC în care să îl confrunte pe Battfleck!

În schimb, în mod aproape paradoxal, am fost ușor iritat de Will Smith / Deadshot. Deși îmi plac filmele sale, a fost mult prea... Will Smith pentru un film DC. Imaginați-vă, de exemplu, un film X-Men cu Tom Cruise în rolul lui Cyclops. Personalitatea acestuia ar deturna filmul și fix acest lucru îl face și carismaticul prinț din Bel-Air. Cred că mi-ar fi plăcut mai mult un Deadshot ca la carte în locul unui Will Smith care nu ratează nici un glonț dar nici nu pot nega faptul că filmul nu ar mai fi avut același farmec fără el.

În rest, fiecare personaj aduce câte ceva și are parte de câte un mic moment de glorie, dar accentul cade mult prea mult pe Deadshot și Harley Quinn. Katana, de exemplu, e în film doar ca să fie. E prezentată mult prea în fugă pentru a-ți păsa de ea și ar fi putut la fel de bine să lipsească.

Antagonistul lasă la rândul lui de dorit. Pare foarte... aleator. Superman se bate cu generalul Zod, comboul Batman / Superman s-au luptat cu Lex Luthor și Doomsday. Suicide Squad înfruntă pe... Enchantress? Pe bune...?

Povestea e lineară dar nu e neapărat ceva nou, cât o abordare tipică și de așteptat. Echipa se formează, echipa pleacă la luptă și echipa învinge. Important e ce se întâmplă pe parcurs, nu pentru firul narativ te uiți. Și, din fericire, la acest capitol stă bine.

Cu multe scene de luptă impresionante, multe replici amuzante, multe personaje fie amuzante, fie bad-ass, Suicide Squad aproape că e un trailer în formă de lung-metraj iar asta îl face, repet, distractiv.

Din nefericire, se oprește aici. E un film care s-a născut potențial și a murit speranță. Merită însă văzut la cinema? Eu zic că da, e perfect pentru ronțăit popcorn și, cine știe, poate că cei de la Warner vor învăța ceva din criticile valide iar filmul va avea suficient succes pentru a produce un sequel făcut de data asta ca la carte. Hai că nu e greu, le-a ieșit deja varianta animată: Assault on Arkham.


Categorii
personal  |  opinii  |  recomandari de carte  |  avem multe pisici  |  otaku stuff  |  rants  |  aberatii