Seria "Hater" - de David Moody

Cum ar fi dacă într-o bună zi oamenii ar lua-o razna și ar începe să atace fără discriminare? Supranumiți de media "hateri", un procentaj al populației pare să își piardă controlul și să îi asalteze pe cei din jur. Prieten contra prieten, soț împotriva soției, frate contra soră, nimeni nu e în siguranță și nu știi niciodată cine va sucomba brusc Urei.

Aceasta este ideea propusă de scriitorul britanic David Moody în Hater, prima carte din trilogia cu același nume.

sursa imaginii: Goodreads

Ideea unei afecțiuni misterioase care să întoarcă oamenii unul împotriva celuilalt nu e nouă. A mai fost utilizată cu succes în seria de benzi desenate [Crossed](https://en.wikipedia.org/wiki/Crossed_(comics) (într-un mod MULT mai brutal) sau în seria de romane young-adult Dark Inside (mai puțin violentă), de exemplu.

Ceea ce diferențiaza seria lui David Moody de altele similare e faptul că e prezentată prin prisma unui personaj aflat de partea cealaltă a baricadei. Danny McCoyne nu e un supraviețuitor în luptă cu cei cuprinși de Ură, ci e el însuși afectat de ea și își justifică acțiunile în fața cititorului. Tocmai acest aspect inedit reușește să dea un strop de excelență unor cărți altfel mediocre.

sursa imaginii: Goodreads

Continuând povestea din prima carte cu nuvela Everything and Nothing și romanele Dog Blood și Them Or Us, Moody oferă un strop de prospețime romanelor post-apocaliptice (cel puțin pentru mine).

Modul în care Danny își justifică acțiunile e cel puțin tulburător. Și totuși, deși e un om care pierde tot ce a iubit vreodată, reușește să își păstreze umanitatea în pofida sorților,

sursa imaginii: Goodreads

Deși seria Hater e departe de a fi o capodoperă (e sub orice scris de Blake Crouch, ca să nu mai zic de Joe Hill), beneficiază de schimbarea de perspectivă, care îi permite să ofere ceva nou cititorului. Nu suficient pentru a atrage pe oricine, dar suficient cât să iasă din anonimat.