Realizarea lui Spook

Cand o prietena i-a lasat lui Alex o pisica temporar in grija, nu se asteapta nimeni sa ramana definitiv la noi. Dar uite-ne aici, cam trei ani mai tarziu, cu Spook alaturi de noi.

Neagra, dodoloata si cu cateva pete de blanita alba pe burta, nu iese foarte mult in comun. Nu e Tasha sau Coada-Rupta, si alaturi de alte doua pisici negre, Sebi si Piscot, adesea e chiar greu sa o recunosti.

E insa o pisica tare cuminte, poate chiar cea mai cuminte. Nu (prea) darama chestii, nu face mizerie, nu prea isi ascute ghearele, iar atunci cand o face, o face pe arborele de matze, deci nu ai ce sa ii reprosezi. E pisica domestica perfecta. Asa ca nu mica imi fu mirarea cand, intr-o dimineata, m-am trezit cu ea super agitata.

A venit la mine, in pat, si a inceput sa imi vorbeasca. Parea panicata si fara stare. A inceput sa alerge de nebuna prin camera, sa miaune insistent si sa imi faca semn catre usa. Ce-o fi oare?

Invingandu-mi intr-un final lenea, m-am ridicat si m-am dus sa ii deschid usa, moment in care a tasnit ca din arc, fugind direct catre ladita cu nisip. Avea nevoie la toaleta si n-a vrut cu nici un chip sa ne lase mizerie in camera.

In acel moment i-am fi dat o medalie si ar fi meritat-o cu prisosinta. Rar a mai fost cineva laudat atat de mult pentru simpla realizare de a merge la tavita. Dar ce o scoate pe Spook in evidenta este bunul simt de care a dat dovada.

Coana Tasha, de exemplu, miauna si ea la usa si cere afara dar daca nu se gaseste nimeni care sa o bage in seama, isi face nevoile fix in fata usii, si o face atat de strategic, incat foarte probabil e in mod intentionat, pentru a ne pedepsi lipsa de raspuns. Dar nu si Spook.

Pisica domestica prin excelenta, e si printre putinele care nu au fost niciodata tentate sa fuga din casa. Stie cum e viata pe strada si o prefera pe cea de acum, ceea ce e avantajos pentru ea, tinand cont ca e destul de talamba, isi prinde adesea ghearele si nu mai poate sa le retraga si, in principiu, are instinctele de supravietuire ale unei legume.

Asa ca sta cu noi si o primim mai mereu in camera, pentru ca e o pisica cuminte si o merita.