Cum recunoști un alergător?

Cum recunoști un alergător?

A trecut muuuuuuultă vreme de când un anime a reușit să mă prindă. Run with the Wind a reușit cu succes. Am aflat despre el pe reddit, unde cineva lăuda cât de realist e modul în care tratează alergarea (pentru un anime, desigur).

Serialul chiar e captivant, am văzut doar primele 7 episoade (din 23) dar deja sunt fan. Premiza are un "cârlig" care poate agăța pe oricine, chiar dacă nu sunt interesați de alergare în sine. Haiji, un student aflat în ultimul an de studiu la universitatea din Kansei, încearcă să compună o echipă de 10 oameni alături de care să poată concura la Hakone Eikiden, o foarte prestigioasă și reală cursă cu ștafetă, unde 10 alergători trebuie să acopere o distanță de 107.5 km în două zile, cu câte 5 segmente în fiecare zi.

Dar deși premiza chiar îmi place și m-a prins, ce m-a impresionat cel mai tare e atenția la detalii. Înțeleg acum de ce era lăudată de alți alergători.

Kakeru Kurahara e asul echipei și un alergător pe cât de pasionat, pe atât de talentat. Înainte de fiecare alergare face un gest pe cât de mărunt și insesizabil pentru un spectator obișnuit, pe atât de iconic pentru cineva infectat cu virusul acestui sport.

Nu, chiar nu e ceva scos în evidență în anime și nu, nu îl fac toate personajele, ci doar cei pentru care are sens, pentru că o parte dintre protagoniști sunt începători. Dacă nu ai știi la ce să te uiți, nu ai observa.

Ce face? Ei bine, face un gest după care recunoști un alergător irecuperabil: își pornește ceasul!

Kakeru Kurahara își pregătește ceasul înainte de cursă

Citeam cândva o poveste pe subreddit-ul de alergare /r/running despre un alergător căruia i s-a făcut rău în timpul unei curse. Când și-a revenit, primul lucru pe care l-a făcut a fost să se asigure că a oprit cronometrul ceasului. Comentariile celorlalți utilizatori erau pe cât de amuzante, pe atât de serioase. Cineva spunea chiar că dacă ar vedea un alergător cum leșină în fața sa, primul gest de prim-ajutor pe care l-ar oferi ar fi să îi oprească ceasul!

Aș fi râs și aș fi zis că e exagerare dacă nu m-aș fi recunoscut în acele rânduri.