Cayetano

De Cayetano am auzit prima data prin Teddy Killerz, trio-ul ruso-ucrainian responsabil pentru multe piese, mixuri si remixuri superbe. Printre acestea din numara se numara remixul melodiei Feel, rezultatul colaborarii lui Cayetano cu Valia

(**Cayetano feat. Valia - Feel (Teddy Killerz Remix)**)

Desi melodia e foarte diferita fata de ceea ce au scos in special cei de la Teddy Killerz, mi-a placut enorm de mult. Ritmuri grecesti relaxante, un ritm alert a la DnB si o solista cu o voce divina. E greu sa dai gres cu o astfel de combinatie.

Nici originalul nu e rau, dar e mult mai lent si ascultand intai remixul, simti ca ii lipseste ceva.

(**Cayetano feat. Valia - Feel (original version)**)

E drept, in combinatie cu versurile, transmite alte sentimente, dar tot remixul e mai placut. Ca si in alte cazuri, un artist bun poate lua o piesa reusita si sa ii adauge condimentele lipsa pentru a scoate ceva special.

Originalul mi-a starnit insa interesul si am incercat si alte piese scoase de grecul Cayetano. Am inceput cu melodia Nothing left to do, alaturi de aceeasi Valia.

(**Cayetano feat. Valia - Nothing Left To Do**)

Prin melodia asta l-am descoperit cu adevarat pe Cayetano. Un grec, Giorgio Bratanis, care a stiut sa se foloseasca de ritmuri traditionale, dar sa le prezinte intr-o maniera mult mai moderna si mai inedita. E greu sa il incadrezi intr-un gen anume. Pagina de Wikipedia a lui Cayetano il incadreaza la trip hop, jazz, downtempo si freestyle. Posibil, dar simt ca muzica sa e mai mult de atat.

Melodii precum Night without stars au un ritm chill si imprumuta putin din ritmurile psihedelice ale rock-ului vechi de prin anii 70. Personal, imi aduce aminte de Space Oddity a lui David Bowie.

(**Cayetano feat. Georges Perin - Night Without Stars**)

Pe de alta parte, Fairy Tales pare desprinsa de pe vinilurile vechi, de pe vremea bunicilor. Iar... mandolina? sau chitara? de pe fundal are ceva din ritmurile menestrelilor din trecut, si aproape ca ai spune ca auzi si o flasneta.

(**Cayetano - Fairy Tales**)

Si apoi are melodii precum intriganta Left My Girl For A Bizzare Sextet, o piesa aproape halucinogena as spune, cu ceva de Buckethead in ea. Frumoasa prin bizareria sa, iese cu certitudine in evidenta.

(**Cayetano - Left My Girl For A Bizzare Sextet**)

Dupa care vine cu melodii precum Oye Muchacho despre care, daca nu as fi stiut mai bine, as fi crezut ca e o piesa glitch hop scoasa de Gramatik.

(**Cayetano - Oye Muchacho**)

In acelasi timp, pianul delicat din Notre Dame pare desprins dintr-o compozitie clasica... pana cand se intrerupe brusc si simti ca si-a bagat coada Venetian Snares pe acolo. Din fericire, spre deosebire de Venetian Snares, care are ori bucati superbe, ori zgomote haotice, Notre Dame ramane melodioasa pe intreaga ei durata.

(**Cayetano - Notre Dame**)

De cateva zile il ascult aproape doar pe Cayetano, descoperind adesea cate o noua piesa care ma surprinde in mod placut. Dar cea mai mare surpriza e ca am aflat de el prin intermediul Teddy Killerz. E clar, muzica buna nu are limite, nu cunoaste genuri si nu discrimineaza. Tot ce conteaza e pasiunea


Categorii
personal  |  opinii  |  recomandari de carte  |  avem multe pisici  |  otaku stuff  |  rants  |  aberatii