Pasiunea jucatorilor de Dota
Urmarind mini-documentarele despre jucatori pregatite cu ocazia The International 2015, nu am putut sa nu fiu miscat de povestile unor personaje precum s4, SumaiL, rOtK, ALOHADANCE sau N0tail. Povestea lui SumaiL este emotionanta in mod special, chit ca nu sunt tocmai un mare fan EG.
Baiatul asta, un pustan pakistanez de 15 ani, traind cu numeroasa sa familie intr-un apartament inghesuit, impartind camera cu inca 3 frati, un copil sarac intr-o tara saraca, a reusit sa ajunga cineva intr-un domeniu care nu este inca suficient de consacrat.
A castigat deja, alaturi de restul echipei EG, mare premiu de 1 milion de dolari, de la prima editie a DAC. Bani multi, bani care pot schimba viata unei persoane. Si va castiga probabil mult mai mult la TI5.
ALOHADANCE, tanarul ucrainian cu mama casnica si crescut fara tata, a reusit si el sa ajunga intr-o pozitie in care pasiunea sa pentru gaming, Dota in particular, sa ii permita sa contribuie financiar la bunastarea familiei sale.
La spectrul opus ii avem pe s4 si pe N0tail, din mult mai civilizatele si evoluatele Suedia si Danemarca. Gustav (s4) a reusit sa isi convinga parintii ca vrea sa faca o cariera din asta si sa ajunga cel mai bun, iar parintii sai i-au inteles ambitia si l-au sprijinit iar acum sunt mandri de el, nu doar pentru castiguri, cat pentru faptul ca e un jucator de top, o veritabila legenda in lumea Dota.
N0tail a avut ceva de furca cu parintii sai dar a reusit si el sa ii convinga ca pasiunea sa nu e doar un moft si a capat si el, ceva mai greu, sprijinul acestora.
rOtK, aducandu-si aminte de neintelegerile avute cu tatal sau atunci cand si-a ales cariera, aproape ca este emotionat pana la lacrimi. Doar bunica sa l-a sprijinit si se vede ca o iubeste enorm din modul in care vorbeste despre ea.
E greu sa nu ii admiri si sa nu apreciezi sacrificiile pe care le-au facut pentru a-si atinge visele. Merita aprecieri si pentru efortul depus si nenumarate orele de munca depuse pe altarul Dota, pentru ca nu poti fi cel mai bun fara sa exersezi in fiecare zi. Faptul ca au ajuns toti sa fie cunoscuti, respectati si sa castige (unii) sume care sa le permita sa isi schimba viata, nu poate decat sa te bucure ca fan.
Viitorul e-sports suna bine, in special cel al Dota2. Iar acesti pionieri nu vor fi uitati prea curand. Nici de fani, dar nici de familiile lor!
