Ce contează cu adevărat

Cea de-a 4 ediție a The International a fost una bine organizată și fără probleme notabile. Cu toate acestea, e cea mai infamă ediție datorită unei finale dezamăgitoare.

Newbee i-a învins pe cei de la Vici Gaming cu 3-1, în patru partide scurte, de 10-20 de minute, total nememorabile. Cu un meta bazat pe atacuri agresive încă din primele minute, era departe de finală epică a ediției precedente, când Alliance a reușit să se impună în fața lui Natus Vincere cu 3-2, cu un ultim meci spectaculos și imprevizibil.

La Shanghai Major, din punct de vedere organizatoric tot ce putea merge prost a mers chiar mai prost decât era posibil.

Meciuri întârziate ore întregi, echipament pierdut, dese probleme tehnice, interviuri amatoricești în care persoana care lua interviul nici măcar nu știa exact cu ce jucător discută, dar și condiții deplorabile pentru echipele de analiști și comentatori.

Lucrurile au mers atât de prost încât aproape că au devenit legendare. Toți sunt enervați, toți urlă, scandaluri peste scandaluri… și totuși meciurile sunt bune.

În pofida prestanței dezamăgitoare a echipelor chinezești, care au cam fost ciuca bătăilor, restul partidelor au fost strânse și spectaculoase, cu multe răsturnări de situație. Într-un cuvânt: memorabile.

Sunt convins că într-un an de zile problemele vor fi uitate. Sigur, nu cele cu adevărat majore (no pun intended), cum ar fi concedierea lui James "2GD" Harding, dar oamenii vor uita detaliile. Meciurile însă și echipele finaliste vor rămâne în memoria colectivă a fanilor. Iar asta... asta e ceea ce contează cu adevărat!


Categorii
personal  |  opinii  |  recomandari de carte  |  avem multe pisici  |  otaku stuff  |  rants  |  aberatii