O idee

Tic, tac! secundele se scurg în timp ce caut cu disperare o idee.

Privesc sub birou, să nu fi căzut pe jos vreuna. Nimic, doar praf.
Verific și buzunarele. Goale și ele, doar scame și hârtii.

-O idee, regatul meu pentru o idee!, declar dramatic, dar nu mă aude nimeni.

Și în timp ce ochii îmi joacă în toate direcțiile, căutând cu înfrigurare ideea, o voce dubioasă se aude dintr-un colț.

-Psst, băiatul, am auzit că vrei o idee.

Privesc suspicios în colț dar nimic nu se vede. Să o fi luat-o oare razna?

-Degeaba te uiți, continuă aceeași voce stranie. Dacă m-ai fi putut vedea, m-ai fi găsit deja.

Încremenesc când realizez ce se întâmplă. Ideea pe care o căutam cu atâta disperare e totuși aici. Ok, îmi zic, e cazul să fiu calm și să negociez cu tact.

-Și ce dorești, mă rog?, o întreb, încercând să mențin un chip la fel de neinterpretabil ca al unui jucător de poker.

-Cum ce?, mi se răspunde de îndată. Bani, desigur! Ce, crezi că ideile vin așa, pe gratis?

Șocat, nu știu ce să îi răspund. Bani? Ce să facă o idee cu bani? E un concept abstract, nu are nevoie de așa ceva...
Ideea în schimb interpretează tăcerea ca pe o invitație de a continua.

-100 de euro. E puțin, zice ea, pentru o idee de calitate. Nu o să mai găsești alta la banii aceștia.

-Ce spui?, continuă ideea, după câteva secunde de pauză.

Dar mie mi se rotesc deja rotițele în creier. Ideea că o idee are nevoie de bani e absurdă. Dar ideea despre o idee care cere bani? Ei, asta e deja altă poveste. Și nu doar altă poveste ci o poveste. Povestea pe care o căutam, ideea ei.

Mă apuc atunci să transcriu cât mai rapid pățania, cât încă e proaspătă în memorie.

-Mulțumesc, idee, pentru... idee, îi spuns politicos. Nu m-aș fi gândit niciodată la asta. O idee care cere bani? Asta da "idee"!

Și în timp ce eu scriu de zor, ideea privește tristă. Pleacă, în timp ce o lacrimă i se prelinge din colțul ochiului.

-Trebuia să cer 100 de lei, oftă ea. Poate că la bani mai puțini nu ar fi stat pe gânduri. Ce ți-e și cu scriitori ăștia filozofi, le spui verde în față și ei caută subtilități. Acum iar fac foamea...