Lacomie versus piraterie

Urmaresc ocazional episoade din The Regular Show pe unul dintre zecile de site-uri de “watch x online dot net”. Site-ul in sine este plin de reclame si de popup-uri dar fie. Ca un internaut ceva mai educat nu am nimic impotriva bannerelor publicitare si pot tolera chiar si popup-urile si popunder-urile, in conditiile in care site-ul ofera gratuit accesul la continut. In fond, un domeniu costa, traficul costa, efortul depus pentru realizarea si intretinerea site-ului nu este nici el gratuit. Este normal ca proprietarul (sau proprietarii) sa fie rasplatiti intr-un fel. Drept urmare, nu numai ca nu folosesc plugin-uri gen AdBlock, dar mai si dau cate un click din cand in cand pe reclame, daca ma intereseaza cat de cat si consider ca site-ul in cauza merita recompensat.

Problema este ca uneori se intrece masura. Fiecare click deschide o fereastra noua, clipuri video zgomotoase pornesc automat, trebuie sa astepti n secunde ca sa porneasca stream-ul si dupa cele n secunde descoperi ca nu se intampla nimic si nici nu apare un buton de close. Pentru astfel de cazuri, exista AdBlock.

Oricat de corect ai fi, exista o limita in rabdarea oricarei persoane. Pe langa accesul general la informatie, Internetul a facut posibil si accesul “gratuit” la aproape toate informatiile restrictionate de un paywall. Iar cand e mai simplu si mai putin stresant sa fii nesimtit… obrazul se ingroasa rapid.

Am instalat AdBlock, reclamele de pe acel site au disparut, timpul de asteptare s-a redus la 0, la fel ca potentialul venit pe care i-l puteam aduce eu ca vizitator. Se poate intra destul de usor intr-un cerc vicios: utilizatorii instaleaza AdBlock, veniturile din trafic scad, webmasterul adauga si mai multe reclame, si mai multi utilizatori se enerveaza si instaleaza AdBlock. Daca la final se inchide site-ul/serviciul pentru ca nu mai este rentabil, toata lumea pierde. Cine ar fi de vina? Lacomia.

Citeam astazi despre un artist care a castigat o suma foarte frumoasa cu Bittorrent, intr-un mod modern, usor accesibil si flexibil pentru buzunarul fiecaruia.

Pe acelasi principiu, desi citesc mult, in materie de e-books nu am cumparat decat foarte putine carti pentru ca cele mai multe erau la fel de scumpe precum cele tiparite, neavand insa si aceleasi avantaje. Pe de alta parte, am cumparat foarte multe bundle-uri cu carti, platind de fiecare data peste valoarea medie a pretului oferit, chiar daca nu am fost mereu interesat de toate cartile. Acelasi lucru este valabil si pentru jocuri.

Tinand cont ca suntem in 2015 si lucrurile nu dau semne sa schimbe la capitolul "protectie copyright”, decat poate sa enerveze potentialii cumparatori legitimi, ar fi binevenita o schimbare a abordarii.

Cel mai bun exemplu care imi vine in minte este LastFM. Acestia ofereau un radio online foarte simpatic, personalizat pe baza artistilor si genurilor pe care le asculti de obicei. Plateam cu mare drag cei 3 dolari pe luna, cat costa un cont pro si as fi platit chiar si o suma mai mare pentru acest serviciu. Ca fapt divers, utilizatorii din state favorizate, precum SUA, Canada sau UK, aveau acces la radio si de pe conturile gratuite. In orice caz, acum ceva vreme au restrictionat accesul pentru mai multe tari, printre care si Romania, din motive de costuri prea mari pentru licentiere. Mi-am anulat abonamentul iar suma pe care o plateam pentru muzica legala s-a redus iarasi la 0.

Pentru mine, ca utilizator final, este doar usor frustrant. Nu tin cu dintii sa platesc, desi respect efortul artistilor si mi-ar placea sa ii pot recompensa. Insa atata timp cat alternativele legale vor fi aproape inexistente pentru cei din tari precum Romania, si sumele platite de mine vor fi aproape inexistente.

In plus, chiar daca ignoram acest aspect al pirateriei, exista atat de multe forme de divertisment gratuite pe Internet incat m-as putea lipsi oricand de cele contra-cost. Problema nu mai e demult ca 10 oameni descarca o melodie care costa 5 dolari fara sa o plateasca iar cineva pierde 50 de dolari, ci ca din 10 oameni 5 sunt dispusi sa plateasca doar 2 dolari, iar cinci nimic, si nu a existat niciodata un castig de 50 de dolari, ci unul de 10, caruia tocmai i s-a dat cu piciorul.

Tragand linie, pana la un punct, am bani de dat. Intrebarea e cine e dispus sa ii ia.


Categorii
personal  |  opinii  |  recomandari de carte  |  avem multe pisici  |  otaku stuff  |  rants  |  aberatii