In dubious battle - de John Steinbeck

Publicată într-o perioadă tumultoasă, în care societatea americană privea cu ochi foarte răi comunismul, John Steinbeck a publicat controversatul roman (la vremea respectivă), In dubious battle. La un pas de a nu vedea lumina zilei, manuscrisul său a fost respins de un editor care culmea, avea simpatii comuniste, dar care a considerat că romanul prezintă într-un mod negativ acestă ideologie. Pe de altă parte, nici adepții capitalismului amernican nu au privit cu ochi buni povestea și asta pentru Steinbeck a decis să prezinte pur și simplu fapte și personaje, fără a încerca să transmită un mesaj.

coperta "In dubious battle"
sursa imaginii: Goodreads

In Dubious Battle începe cu Jim, un tânăr muncitor care decide să se alăture Partidului. Prima sa sarcină este să ajute la organizarea unui grup de culegători de mere, pentru a-i convinge să se unească și să facă grevă, ca reacție la decizia asociației de proprietari de livezi de a scădea salariile oferite.

Precum Of mice and men, cartea impresionează prin realism. Fără descrieri întortocheate, limbaj pretențios sau tehnici literare avansate, Steinbeck a reușit să mă transporte în timp, în America anilor 20. Rar am mai întâlnit un scriitor atât de abil, mai ales ținând cont că în Tortilla Flat a demonstrat că nu are un stil anume, ci reușește să folosească abordarea cea mai adecvată poveștii și sentimentelor pe care vrea să le transmită.

Deși recunosc că are o aliură de lectură pe care ți-o bagă pe gât programa școlară sau de roman citit de connaisseurii literaturii clasice, e departe de a fi o lectură pretențioasă. Am citit-o cu multă plăcere și m-am simțit alături de personaje, le-am înțeles problemele, am empatizat cu ei, fiecare părând a fi o persoană reală și nu un stereotip literar.

De final, în schimb, nu știu ce să spun... Este destul de imprevizibil și pe de o parte, privit subiectiv e dezamăgitor. Pe de altă parte, judecându-l obiectiv și lăsându-ți la o parte sentimentele, e greu să nu apreciezi simplitatea genială a acestuia atunci când realizezi că nu e un roman despre Partid sau greva culegătorilor de mere ci despre Jim. Totul începe și se termină cu el, iar In dubious battle nu face decât să îi relateze povestea, fără a ține partea nimănui.

E o carte de citit, dar de citit in engleză. Mi-e greu să cred că o traducere îi poate face dreptate, la fel cum mi-e greu să cred că Moromeții sau Ion ar putea fi traduse cu succes și ar avea același farmec în altă limbă.


Categorii
personal  |  opinii  |  recomandari de carte  |  avem multe pisici  |  otaku stuff  |  rants  |  aberatii