Fundația (gânduri de încheiere)

Bifând și volumele Marginea Fundației și Fundația și Pământul, al șaselea și al șaptelea în ordine cronologică, am terminat de (re)citit această serie de bază S.F.

Deși trilogia originală nu a îmbătrânit la fel de bine și aș încadra-o mai degrabă la capitolul lecturilor ușurele și distractive, conceptul lansat a fost unul unic: cu ajutorul unei combinații de matematică, statistică, psihilogie și sociologie, comportamentul omenirii poate fi prezis cu o foarte mare acuratețe. Cu ajutorul acestei noi științe, denumită psihoistorie, Hari Seldon încearcă să asigure supraviețuirea unui imperiu galatic aflat într-o profundă stare de decădere.

Cu ceva mai multă experiență în spate, Isaac Asimov a conturat mult mai clar ideea de psihoistorie în primele două volume ca ordine cronologică (și, ironic, ultimele în ordinea publicării) dar cele mai bune cărți din serie mi s-au părut cele care încheie seria.

coperta "Foundation's Edge"
sursa imaginii: Goodreads

În Marginea Fundației (Foundation's Edge) este introdus Golan Trevize, un tânăr consilier de pe planeta Fundației, Terminus, trimis în exil alături de un renumit istoric, Janov Pelorat și ajunge să fie aibă un rol crucial pentru viitorul omenirii.

coperta "Foundation and Earth"
sursa imaginii: Goodreads

Dacă inițial povestea are la bază veșnicul conflict între Prima și A Doua Fundație, lucrurile capătă o tentă mult mai misterioasă iar Golan pornește în căutarea miticei planete Pământ, leagănul omenirii conform legendelor, în încercarea de a desluși misterul din spatele planului lui Seldon.

Ițele se leagă, misterele sunt clarificate iar personaje vechi reapar în peisaj într-un final memorabil al unei serii memorabile. Singurul regret este că Isaac Asmiov a dus povestea într-o direcție neașteptată și că a murit înainte să aiba șansa de a elabora conceptul.


Categorii
personal  |  opinii  |  recomandari de carte  |  avem multe pisici  |  otaku stuff  |  rants  |  aberatii