Fane Baștanul

În timp ce mai crăpa câte o sămânță între măsele, scuipând fără griji cojile pe asflat, și savurând intens gustul miezului sărat, Fane Baștanul reflecta asupra vieții sale.

Nici prea-prea, nici foarte-foarte, o ducea ok. Din mici combinații reușise să își cumpere un vechi BMW, plănuind chiar să îi schimbe numerele de Bulgaria cu unele noi, de București. Ochise un număr de înmatriculare la fel de baștan ca el: B 05 SSS. Cu haine Armani, parfum Nike și ochelari Gucci, era eleganța întruchipată. De mult nu se mai văzuse atât de mult stil și talent la un singur loc.

Singurul of al lui Fane Baștanul era că acum ceva vreme apăruse un nou tip in cartier, Fane Babanul, iar numele său, odată unic, devenise din ce în ce mai des confundat cu cel al noului-venit.

Ar fi încercat el să îl convingă așa, prietenește, să își schimbe numele, dar Babanul era cu 10 centimetri mai înalt și 20 de kilograme mai solid. Plus că nu prea îi plăcea nici scandalul… eh. Singura opțiune era să și-l schimbe el.

Baștanul era baștan de când se știa și îl durea să se desparta de o poreclă care îl caracteriza perfect dar ce alternativă avea? A stat multă vreme pe gânduri și a spart multe pungi de semințe dar inspirația i-a venit doar după ce a dat pe gât o sticlă de bere. Dacă nu putea fi baștan, va fi barosan!

Fane Barosanul era un nume bun, plin de prestanță. Un veritabil nume de baștan, unic și inconfundabil. De acum oamenii puteau în sfârșit să îl distingă.

Fericit, se duse să mai cumpere o pungă de semințe și o sticlă de bere de la magazinul din colț, al lui Fane Băcanul.