Efemera politică și posterul scorojit

Veșnicia s-a născut la sat”, a spus marele Lucian Blaga, căci în satul român lucrurile arareori se schimbă. Casele bătrânești rămân aceleași, doar oamenii diferă. Cei vechi se ofilesc și mor, cei noi le calcă pe urme și le împart mormântul, generație după generație.

Din când în când mai apare câte o clădire nouă. Cineva se mută de la haoticul oraș la staticul sat și încremenește în timp alături de restul oamenilor. Căci acesta e satul român, mereu același.

Un singur lucru pare să rupă ciclul. Periodic, pereții stațiilor de maxi-taxi, gardurile sau stâlpii de curent, sunt acoperiți cu afișe electorale, dar până și chipurile din poze și partidele participante sunt mereu aceleași, infectate probabil de veșnicia satului.

Scorojit, decolorat și expirat, la fel ca în realitate, Ponta rânjește în continuare încrezător de pe o bucată de tablă. Sunt mulți de Ponta, unul lângă altul, unul mai șters și mai jigărit ca altul, dar toți cu același rânjet. “Votați Ponta”, apare cu litere la fel de șterse un mesaj lângă chipul său, repetat cu aceeași intensitate.

Dar Ponta nu mai e pe val. Mai face el glumițe tupeiste, dar eu un premier ostracizat, ajuns din poate cel mai influent politician în cel mai jalnic. Doar la sate mai e relevant, așteptându-și veșnicia la fel cum își așteaptă condamnarea.

Și în loc să își ocupe locul în istorie, va fi acoperit cu postere noi. Incredibilă de volatilă politica, dacă nici în veșnicul sat nu mai are loc.


Categorii
personal  |  opinii  |  recomandari de carte  |  avem multe pisici  |  otaku stuff  |  rants  |  aberatii