Cum a rămas Nicolaie fără...

Nicolaie dorea să se facă influencer. Înainte de asta, avea însă nevoie de ceva. Nu de talent, carismă sau originalitate, lipsa lor nu mai oprise pe nimeni să încerce cariera asta. Nu, ce îi trebuia era un nickname pe care să îl folosească pe rețelele sociale. Era branding-ul sub care urma să se promoveze și, poate cel mai important, era cerut la înregistrare.

Nu avea nici o idee, dar știa că are nevoie de un nume mai puțin pedestrian decât Nicolaie. Un "Nick" ar fi fost bun. Avea însă nevoie să îl facă mai unic, erau tone de Nici pe internet.

RoNick ar fi fost interesant, bătea spre "ronin", un cuvânt de care știa că e cool, ceva cu samurai. Dar venea cu dezavantajul de a semnaliza că e din România. Cine dorea să facă asta cunoscut? Ugh.

Dar dacă originile românești erau câh, cele europene ar fi fost prezentabile. EuNick? Simțea că se apropie, dar îi mai lipsea ceva, să fie cu adevărat unic. Și atunci fu lovit de ideea de geniu: Eunuc. Suna cool, suna original și parcă nu mai auzise de el pe la nimeni.

Cu un nickname stabilit, Nicolaie își făcu cont pe TikTok și vlog pe YouTube. În pofida faptul că avea personalitatea unei șosete purtate (sau poate datorită acestui lucru?), deveni popular. Foarte popular.

Întâi în rândul copiilor din orașul său, apoi faima sa începu să se răspândească la nivel național. Nu era nimeni mai popular decât el printre tineri. Iar când atingi genul acesta de notorietate, începi să fii băgat în seamă și de adulți.

Cum în rândul adulților încă se mai citește (unii...), nu a durat mult până când au început să apară miștourile. Aparent "eunuc" era un termen pentru un soi de sclav turc castrat? Nicolaie se simți revoltat. Nu avea cum să fie posibil!

"E o conspirație!", începu el să tune și să fulgere către urmăritorii săi.

"Au văzut că sunt pe val și că am potențial să ajung mare de tot, poate chiar președinte, așa că mă atacă.", reclamă, cu spume la gură, pe TikTok.

Au încercat destui să îl contrazică: "dar poți să citești pe Wikipedia sau alte site-uri de internet..."

"Fake news!", a răspuns fanatic Nicolaie. "Conținut generat de trolli, de agenții străine, care vor să îi strice imaginea celui mai popular influencer din țară!"

Alții au încercat să îi arată manulele de istorie și dicționarele.

"Fake news! Kompromat! Psy-ops", urlă Nicolaie și mai frenetic către următorii săi. "Uitați câți bani au băgat ca să mă umilească? Câte așa-zise cărți au editat și au falsificat ca să inventeze denigrarea asta ordinară."

Pe zi ce trece devenea din ce în ce mai virulent, agitând și mulțimea imensă de tineri care îl urmăreau. Se ajunsese într-un punct în care până și puțin-competenții de la guvern puteau deduce că problema era un veritabil butoi cu pulbere, gata să declanșeze un conflict nemaivăzut între generații.

"Dă-l în mă'sa", decretă premierul. "Zi ca el, cui îi pasă?"

Partidul de la putere veni cu o declarație de presă cum că a dejucat planurile influențelor străine de a stârni zânzanie în țară. Apoi l-au invitat pe Nicolaie, pardon, pe Eunuc pe scenă, unde au continuat să anunțe că tocmai l-au cooptat în partid.

Tinerii s-au bucurat, Nicolaie s-a bucurat. Părea că tocmai atinsese victoria.

Desigur, celelalte țări prinseseră veste de scandal și făceau mișto dar lui nu îi păsa. "Agenții străine! Fake news!", se știa doar.

Apoi a părut că se așterne tăcerea peste subiect. Era doar un termen în fond, cui să îi pese de el?

Spre ghinionul lui Nicolaie, cuiva chiar îi păsa de asta. Niște băieți cu barbă, de sorginte turcească, mâniați pe faptul că istoria lor era călcată în picioare și un papagal tânar modifica termeni din cultura lor, l-au oprit într-o seară pe stradă și l-au băgat cu forța într-o dubă.

I-au pus un sac în cap, l-au dus pe un câmp și după ce au recitat fanatici Allahu Akhbar, au decis să îi taie. Nu gâtul, așa cum s-a speriat Nicolaie.

Nu, nu gâtul, așa cum poate și-ar fi dorit Nicolaie. Nu, ca să fie o răzbunare poetică: l-au castrat, să fie un veritabil eunuc. Și uite așa a rămas fără...