Cronica unei vacanțe: la bulgari

Cronica unei vacanțe: la bulgari

Ce face un grup de persoane în drum spre Grecia după ce tocmai a trecut de vama de la Giurgiu? Traversează Bulgaria, desigur.

Am fost întâmpinați de blocuri deprimante și șosele semi-pustii. După ce am cumpărat "bgvinieta" ne-am continuat drumul, încercând să admirăm peisajele vecinilor noștri, pe cât ne permitea lipsa soarelui care nu răsărise încă.

Un orășel superb ne-a atras rapid atenția. Cu clădiri rustice și uniforme, cățărate pe pante abrupte de munte, ca o combinație între Sibiu și Cluj, Bulgaria începea promițător... După care și-a dat arama pe față.

Drumul prin Bulgaria a fost o combinație deprimantă între peisaje sălbatice aproape identice, de parcă ar fi fost compuse automat de Ponta pe modelul Ctrl-C, Ctrl-V, şi între... nimic.

peisaj bulgăresc tipic

Nimic nu părea să întrerupă monotonia. Indicatoarele rutiere erau răzlețe, pancartele văzute tot drumul puteau fi numărate pe degete iar marea lor majoritate erau reclame la băuturi alcoolice.

Un mic popas de cafea ne-adus și prima interacțiune cu bulgarii,într-un PECO. Engleza era pe înțelesul lor la fel de mult ca fizica cuantică și a trebuit să discutăm prin semne, precum maimuțele, ceea ce nu e chiar atât de surprinzător dacă iei în calcul cum arătau bulgarii.

În timp ce noi ne chinuiam să dăm pe gât o cafea oribilă dar caldă, localnicii tranzitau benzinăria. Toti cu maşini antice, toti mai bronzati de la natură decât am fi putut noi să ajungem după o săptămână la vecinii lor greci. Bonus, din maşinile lor se auzea şi muzică. Ştiti ce e mai rău decât o manea? O manea bulgărească!

Negricioși și urâți, locuind în sătuce dezolante sau orășele sărăcăcioase, păreau desprinși din România anilor 90. Iar gioarsele de pe drumuri te făceau să te întrebi dacă hârburile de la noi cu numerele de BG nu sunt într-adevăr fierătănii bulgărești venite în vizită și nu BMW-uri ruginite înmatriculate de cocalari săraci peste graniță.

Ruginite erau și utilajele pe care le mai zăreai pe margine. Case dărăpănate, clădiri în paragină și ruine non-istorice și uneori zone industriale neîngrijite... Poate că Bulgaria are și zone mai decente, dar cu o singură excepție noi nu le-am văzut.

În plus,nu poți vorbi de drumuri proaste până când nu mergi câțiva kilometri prin Bulgaria pe piatră cubică. Nu că restul ar fi fost cu mult mai bune...

Cu nimic de văzut pe drum şi engleză ioc, singura parte bună a vecinilor noștri a fost că ne-a dat un motiv de miștouri și inside jokes până în Grecia. A fost în schimb o experiență relevatoare.

Cu toate criticile și plângerile noastre, în România chiar e bine, iar lucrurile chiar se mișcă. Dacă treci prin Bulgaria realizezi cât de mult mai rău ar fi putut fi...