Windir

În urmă cu mai bine de zece ani, pe când eram încă în facultate și mândru posesor de cont pe RMT (cel mai metal tracker din România), descopeream epica melodie Journey to the End a celor de la Windir într-o compilație de metal viking.

În 1994, tânărul norvegian Terje "Valfar" Bakken a început să combine black metal cu elemente de folk și sintesizatoare, o combinație care a dat naștere unui stil muzical demențial. De exemplu, porțiunea care începe la 3:30 în piesa Black New Age rămâne pentru mine una dintre cele mai tari bucăți de metal pe care le-am auzit, dacă nu chiar cea mai tare, chiar și în ziua de azi.

Ani mai târziu, în timp ce verificam discografii în speranța de a descoperi albume noi, am aflat că Windir s-a destrămat dintr-un motiv foarte tragic. Valfar, vocalistul și fondatorul formației murise în 2004. A murit înghețat în drum spre cabana familiei sale, după ce a fost prins de un viscol, ceea ce trebuie să recunoaștem că este un mod foarte metal de a te duce, dar a murit. Dincolo de tragedia familiei sale, ceea ce mă întristează în mod egoist e faptul că nu vom știi niciodată ce fel de muzică ar fi putut să producă.


sursa imaginii: Wikipedia

La ultimul concert al Windir, ținut în memoria lui Valfar, au cântat în deschidere formații precum Finntroll sau Enslaved. Aceasta din urmă e una dintre trupele de metal care au început într-un mod mai dur, după care au evoluat muzical în ceva unic și cu adevărat delicios auditiv (poftim, What Else is There, cover după Röyksopp). Și nu sunt singurii.

De-a lungul timpul, am observat că multe dintre formațiile muzicale care au început cu un black sau doom metal dur și mai puțin melodios s-au transformat treptat în ceva nou și inedit. De exemplu, Arcturus (Kinetic), Ulver - poate cea mai variată trupă a tuturor timpurilor, care a început ca black metal și a ajuns să scoată melodii precum One Last Dance sau atmosferica Darling Didn't We Kill You?, asta ca să nu mai menționez Katatonia sau The Gathering.

Când nu ard cruci și nu stropesc audiența cu sânge de animale, Watain scoate melodii precum They Rode On. Când nu urlă, Dark Fortress au melodii ca Wraith.

Ce au în comun Windir și toate aceste formații enumarate mai sus? Toate mi se par că au membri care apreciază muzica, în forma ei abstractă și pură. Chiar dacă mulți tind să desconsidere genurile mai dure de metal, asociindu-le mai degrabă cu zgomot, de aici iau adesea naștere unele dintre cele mai melodioase și memorabile muzici.

În acest context, de fiecare când îmi ajung în playlist piesele Windir nu pot să nu mă gândesc la un ce ar fi fost dacă. Pe lângă exemplele clasice de Kurt Cobain, Tupac sau Biggie, pentru mine există și Valfar. Tare mult mi-ar fi plăcut să ascult un album Windir al anului 2021, cu aproape 30 de ani de experiență în spate.


Categorii
personal  |  opinii  |  recomandari de carte  |  avem multe pisici  |  otaku stuff  |  rants  |  aberatii