Viteza de croazieră

Atunci când totul e urgent și trebuie terminat cât mai repede posibil nimic nu mai e gata la timp.

Puține lucruri sunt mai frustrante și mai contraproductive decât să fii asaltat simultan de mai multe persoane, toate cu probleme ce nu pot fi amânate și toate cu cereri legitime, iar tu să fii unul singur.

Programatul este similar condusului. Poți circula mai lejer, admirând peisajul. Mai ții un telefon la ureche când crezi că nu te vede nimeni, fredonezi melodiile de la radio, mai faci un popas. Nu stă nimeni cu biciul pe tine.

Însă atunci când te grăbești undeva trebuie să poți călca pedala de accelerație. În realitate, lucrurile stau complet invers. Pornești din loc, începi cu prima viteză... a doua... a treia… dai să accelerezi dar ești forțat să frânezi brusc! Repetați procesul de mai multe ori apoi felicitați-vă! Tocmai ați aflat cum e să fii programator în regim de urgență.

Cu un astfel de stil de condus, nu numai că nu ajungi prea departe, dar consumi și mult mai multă benzină iar durata de viață a autoturismului scade drastic. Analogia rămâne valabilă în continuare.

E trist, exact atunci când ai nevoie să fii cât mai productiv și mai rapid, circumstanțele îți pun piedică și au grija ca lucrurile să funcționeze fix invers!

Pe de altă parte, e de înțeles. Nu că ar fi programarea vreo meserie elitistă, pe care nu o pot face decât aleșii, însă numai un alt programator poate conștientiza cât de mult afectează aceste mici întreruperi. Și din nefericire, nu programatorii sunt cei care decid cum se lucrează.

Așa că strângi din dinți, faci tot ce poți și aștepți ziua în care vei putea circula iar cu viteza de croazieră.


Categorii
personal  |  opinii  |  recomandari de carte  |  avem multe pisici  |  otaku stuff  |  rants  |  aberatii