Viitorul, încotro?

Într-o perioadă bântuită de știri macabre despre atentate comise de tot soiul de descreierați sinucigași, o economie nesigură și previziuni pesimiste despre viitor, o știre pozitivă e de aur.

Un articol de pe Medium, The Seas Will Save Us: How an Army of Ocean Farmers are Starting an Economic Revolution, descrie într-o manieră foarte logică avantajele agriculturii maritime.

Încălzirea globală, acest controversat fenomen, ignorat de inconștienți și contestat de imbecili, a făcut deja multe victime. Printre cei afectați se numără pescarii și fermierii americani. Cu peștii și homarii din ce în ce mai rari și cu fermele afectate de vremea haotică, mulți dintre ei au ajuns să îngroașe rândurile șomerilor.

Mai departe... ar fi putut să stea cu mâna întinsă, înecându-și amarul și blestemându-și soarta. Sau s-ar fi putut adapta la noile timpuri. Bren Smith a preferat sa ia atitudine.

After my farm was destroyed, it was clear to me that I had to adapt because I was facing a serious threat to my livelihood. I began to re-imagine my occupation and oyster farm. I began experimenting and exploring new designs and new species. I lifted my farm off the sea bottom to avoid the impact of storm surges created by hurricanes and started to grow new mixes of restorative species. Now, after 29 years of working on the oceans, I’ve remade myself as a 3D ocean farmer, growing a mix of seaweeds and shellfish for food, fuel, fertilizer, and feed.

Cu o cultură de alge și scoici, o fermă maritimă încearcă să introducă metode noi de alimentație într-o era a supra-pescuirii inconștiente, să transforme foști pescari rămași fără loc de muncă în fermieri care reîmprospătează biosfera oceanică și, cel mai important, să pună bazele unei noi economii, inteligentă, ecologică și sustenabilă.

Ocean greens such as kelp are not small boutique crops. We can grow incredible amounts of food in small areas: 25 tons of greens and 250,000 shellfish per acre in five months. If you were to create a network of our ocean farms totaling the size of Washington state, you could feed the planet.

This is zero-input food that requires no fresh water, no fertilizer, no feed, no arid land. It is hands down the most sustainable food on the planet.

O cultură agricolă care să nu necesite irigiare, fertilizatori, hrană sau teren arabil sună ca un vis S.F. Și totuși e realitate.

Hai să vedem ce au făcut cei de la GreenWave. Au patentat metodele de producție și au deschis o franciză? Nu. Au făcut totul accesibil publicului astfel ca orice persoană cu 20 de acri (8 hectare), o barcă și o investiție de 30.000 de dolari să își poată face propria fermă.

One of our new farmers is a third-generation lobsterman who was unemployed because climate change had pushed lobsters northward. We got him up and running, growing and selling the first year.

Dar asta nu e tot. Doritorii au acces la granturi și la consultață gratuită și, cel mai important, li se garantează că le vor cumpăra 80% din producție în primii 5 ani la o rată de 5 ori mai mare decât cea a pieței.

At the same time our farmers receive startup grants, access to free seed, gear donated by Patagonia, and two years of free consulting from GreenWave. What is most important, we guarantee to purchase 80 percent of their crops for the first five years at triple the market rate.

Pentru că așa construiești un viitor mai bun pentru toți. Prin investiții în oameni, prin investiții inteligente, ecologice și sustenabile. Nu prin pomeni electorale pentru asistați sociali leneși, ci prin asigurarea unui cadru decent celor care vor să muncească.

Pe meleaguri autohtone, sindicaliștii vor salarii mai mari pentru bugetari. De reforme administrative, despre concedierea paraziților din sistem sau despre eliminare corupției nu se aude nimic.

Dacă s-ar organiza astfel de inițiative și pe plaiurile noastre, pe țărmurile Mării Negre, oare câți s-ar înghesui?