Trei motive să zâmbești și trei motive să plângi
1. Când Micușor vorbește cu tine
Micușor e un motan care, după cum îi spune și numele, era pe vremuri mic. Mic-mic chiar, după cum îi spune cealaltă poreclă.
Printr-o ironie a sorții, sau poate din proprie inițiativă, ca să ne facă în ciudă, Micușor s-a transformat în ditamai dârlăul. Deși e încă un pisoi adolescent, arată a motârlău bătrân, mare și cărnos, încă o dată cât celelalte mâțe.
Micușor are însă voce de... micușor. Dacă a crescut în pofida numelui, vocea i se potrivește, în pofida dimensiunilor. Și uite așa zâmbești când un motănoi cât casa vorbește cu tine, mieunând firav cu glăscior de pisoiaș.
Până demarează de dărâmă casa și îți dă motive să plângi.
2. Când suferă Scârțul
Scârț, sau Scârțulica, e o pisică roșcovană, mare și pufoasă, care scârțâie. Sora vitregă a lui Năsuc, s-a transformat în cea mai smotocibilă și chinuibilă pisică din casă.
Plesnește de sănătate, e aproape cât Micușor și e o pofticioasă și jumătate, aproape pe măsura Jegăriciului.
Când Scârț vrea plic sau, mai grav, simte că s-a mâncat plic fără ea, începe să scârțâie și să sufere, mieunând către noi cu un ton audibil alarmat. Din nefericire pentru ea, e atât de simpatică atunci când face asta încât e o plăcere să o lași să comenteze, să zâmbești auzind-o cum "suferă" de "foame".
Până demarează de dărâmă casa și îți dă motive să plângi.
3. Când aleargă Năsucul
Năsuc, sora vitregă a Scârțulicei, e o pisică lovită de soartă, care a ajuns în casă doar pentru că a avut prea multe probleme de sănătate ca să o lași în curte.
A supraviețuit chiar și atunci când doctorii nu îi mai dădeau nici o șansă, a crescut și ea mare, dar a rămai mai șotâncă de fel.
Picioarele-i din spate și șoldurile sunt ceva mai dereglate. Drept urmare nu prea poate să sară la înălțimi foarte mari iar atunci când aleargă i se bâțâie fundul în toate direcțiile. Oh, și ce-i mai place să alerge!
Din când în când Năsucul intră în priză (are the zoomies, cum le zice Alex). O vezi cum demarează pe gresie în timp ce patinează prin aer cu picioarele, precum Tom și Jerry în desenele animate.
Da, pe de o parte e o problemă medicală... pe de alta are protecție și îngrijire, nu pare să sufere și nu ai cum să nu zâmbești când o vezi cum aleargă prin toate colțurile, cu picioarele-i zburând prin toate direcțiile.
Până dărmâmă și ea casa și îți dă motive să plângi.
*în poză e Urechi, ne arată cum se zâmbește. Nu ne arată și cum să plângem dar și ea ne dă motive să o facem.