Tișău și blugi
De mic mi s-a părut amuzant conceptul de "blugi". Nu pantalonii sau materialul în sine, ci etimologia cuvântului. Așa-numiții blugi sunt un soi de abreviere (deși termenul mai corect în cazul de față ar fi poate un "telefonul fără fir") al termenului din limba engleză: blue jeans. Cum se pronunță asta? "Blu gins" -> Blugins -> Blugi. Și voila, așa ia naștere un cuvânt.
Preferații mei, ăia negri, erau tehnic vorbind "black jeans" dar nu ne-am pricopsit cu "blagi", am rămas tot cu clasicul "blugi" doar că s-a sufixat culoarea: "blugi negri". Ce plictisitor...
Dacă ne ducea și pe noi capul și am fi avut academicieni care chiar să facă treabă în loc să piardă timpul, am fi importat măcar doar termenul original care descrie materialul: jeans. Și în loc de "blugi" am fi avut "gi".
Imaginați-vă numai impactul economic pe care l-ar fi avut mișcarea asta. Câte miliarde de lei s-ar fi economist prin cerneala care nu s-ar mai fi folosit pentru primele trei litere, "blu"? Câte markere care au scris etichete cu prețuri ar fi ținut mai mult? Câte corzi vocale care au urlat "ia blugii neamule!" ar fi fost mai sănătoase? Poate reușeam chiar să facem un spital de banii ăia... glumesc, știe toată lumea că s-ar fi furat. Dar am fi rămas măcar cu un termen mai șmecher.
"Blugi" sună a "blegi" (și adevărul este că suntem blegi ca nație). "Gi" sună mai exotic, a ceva echipament de folosesc maeștrii de arte marțiale. Poate ne apucam de kung-fu de la atâta gi de zi cu zi și cucerea toată Europa, mai știi?
Și mă mai miră o chestie: de ce nu am putut fi consecvenți? Când vine vorba de tricouri, termenul englezesc e "T-shirt", care s-ar pronunța "Ti-șărt". Folosind rețeta magică a blugilor ne-am fi putut alege cu un "Tișău" și știam măcar o chestie. Americanizăm termenii și aia e, urmăm și noi o direcție unică. Dar nuuu, românul tot român!
Pentru că ne place să fim cu fundul în două luntre, "tricoul" vine de la franțuzescul "tricot", pe care poate că îl recunoașteți dintr-un hit mai vechi: tricotaj. Sau poate o fi fost din spirit naționalist, mai știi? L-o fi prescurtat vreun protosuveranist cu instincte nostradamico-rasputiniste: dacă strămoșii noștri din viitor se vor înfășura cu tot soiul de haine cu mâneci scurte cu sigle de branduri pe ele, devenind un fel de steaguri umane, să le zicem bunăoară "tricouri" de la "tricolor", ca să fie și un pic din steagul românesc în peisaj.
Tricou cu blugi... poate doar Cartofi cu ou să fie un combo mai iconic. Dar am fi putut avea Tișău cu blugi și o mică parte din mine plânge că nu s-a întâmplat asta.
