Aberând cu grație, mă prefac a fi scriitor
Aberatii
Ion era exemplul perfect pentru a demonstra că în viață nu e suficient să fii deștept. Deși avea o minte sclipitoare, cum se naște poate o dată la o mie de ani, viața lui era mai dezordonată și mai dezamăgitoare decât a multora. Fusese decizia lui să treacă prin ea
Aberatii
Ce o fi oare dincolo de nori? Era o întrebare pe care și-o puneau mulți dar cu aceeași pasiune cu care se întrebau ce vor mânca în ziua respectivă sau dacă va ploua. Ba chiar adesea erau mai interesați decât de mâncare decât de nori. În fond, norii erau departe,
Aberatii
-"Cine scrie primul o mie de cuvinte, câștigă!" anunță temnicerul. Prizonierii din celulă, toți condamnați la moarte, ciuliră urechile și pentru prima dată în ultimele zile căpătară un pic de speranță. Poate că nu urmau să fie executați, poate că mai aveau o șansă... Ușa se deschise
Aberatii
Coana Maria, ieșită să își ia pâinea zilnică de la magazinul de la colț, fu surprinsă de vreme. Cerul, care ceva mai devreme era senin, începu să se înnoreze, apoi au început să cadă fulgi de nea. "Din senin!", se minună coana Maria, și realiză cu ocazia asta
Aberatii
Animalul lui spiritual era un iepure. Dacă ai fi luat aproape orice bărbat de pe stradă și i-ai fi pus întrebarea asta, probabil aproape toți s-ar fi identificat cu variante ceva mai feroce. Un lup, o alegere clasică, sau un leu pentru cei aroganți. Un tigru, o panteră, o pumă
Aberatii
În funcțiile de criteriile alese, Radu era cel mai serios om din lume: nimeni nu îl văzuse vreodată râzând. Nu era nefericit, avea o familie frumoasă, o carieră respectabilă și un număr sănătos de prieteni. Doar că nu râdea. Cei care îl cunoșteau erau obișnuiți cu el și îl considerau
Aberatii
Un elefant se legăna pe o pânză de păianjen și fiindcă pânza nu se rupea, a mai chemat un elefant. Imaginați-vă un mamifer de câteva tone, un titan butucănos care dărâmă tot în fața lui. Se cutremura pământul atunci când mergea, aplatizând orice obiect ce avea ghinionul să i se
Aberatii
Secretul este să scrii orice îți trece prin cap. Problema e când nu îți trece absolut nimic, dar în practică acest lucru e imposibil. Aproape orice om are un gând, orișicât de mic. Că e cald, că e frig, că îi e sete, foame sau poftă, că e prea lumină
Aberatii
Învățătoarea deschise catalogul și se trezi blocată încă de la primul copil. Mai pățise să aibă elevi al căror nume de familie să fie incert de pronunțat, inclusiv cu nume străine, nemțești, ungurești sau chiar africane dar acum era altă situație. -"Adracu Maria?" încercă ea să pună
Aberatii
-"E reclamă mincinoasă... cineva ar trebui să-i dea în judecată!", mormăi Mihai. Dacă l-ar fi auzit cineva ar fi întrebat cu siguranță cine sunt aceste persoane misterioase care ar trebui să fie date în judecată. Mai mult de curtoazie, desigur, pentru că era clar din manierismele și
Aberatii
Ce faci când nu ai chef? La o primă vedere poate părea problematic. Apatia e o condiție parșivă, care trece adesea pe sub radar, ascunsă de alte suferințe mai vizibile. Plus că, de regulă, lucrurile stau invers: e rău să ai. Să ai probleme, să ai griji, să ai multe
Aberatii
Cheful e un inamic parșiv, trebuie să te lupți cu el doar când nu e prezent. Când e de față, cheful e cel mai bun prieten al productivității. Face și desface, drege, clădește și are ambiția grandioasă a unui bețiv care de-abia se mai ține pe picioare. E aliatul tău,