Seria "Mortal Engines" - de Philip Reeve

Seria "Mortal Engines" - de Philip Reeve

Uneori oamenii văd filmul și devin interesați de cartea pe care se bazează. Alteori citesc cărțile și așteaptă cu nerăbdare ecranizarea. În cazul seriei "Mortal Engines" mă încadrez în cea de-a treia variantă: oameni care văd trailerul, li se captează interesul, citesc cărțile și sfârșesc prin a-și dori să vadă și filmul.

coperta "Mortal Engines"
sursa imaginii: Goodreads

Cunoscută și ca The Hungry City Chronicles, Predator Cities sau The Mortal Engines Quartet, seria este scrisă de către Philip Reeve și e compusă din patru cărți: Mortal Engines, Predator's Gold, Infernal Devices și A Darkling Plain.

Nu e nici prima, nici ultima serie cu acțiunea plasată într-un viitor post-apocaliptic, cu o planetă distrusă de războaiele unor civilizații mult mai avansate și cu o resturile civilizației umane regresate. Dar e singura, cel puțin în ceea ce mă privește, în care populația trăiește în orașe gigantice pe roți, ce supraviețuiesc canibalizând resursele altor cetățui mobile. "Darwinism municipal", după cum descrie însuși Philip Reeve situația.

Lăsând la o parte darwinismul municipal menționat mai devreme, avem de-a face cu un amalgam de steampunk, science-fiction și young-adult ce combină multe idei destul de clișeice, cum ar fi o planetă devastată, super-arme tehnologice sau cyborgi reînviați, dar fără a lăsa impresia unei ciorbe reîncălzite sau a unei opere lipsite de imaginație.

coperta "Predator's Gold"
sursa imaginii: Goodreads

După un mitic "război de 60 de minute", planeta a fost lovită de nenumărate cataclisme. Pentru a scăpa de nimicitoarele cutremure și erupții vulcanice, un inginer a venit cu ideea de a monta roți și motoare uriașe Londrei, transformând-o în primul oraș mobil. Tehnologia s-a răspândit apoi rapid, cauzând un nou stil de viață, o lume în care un oraș îl "mănâncă" pe altul (mai pe românește, orașele capturate sunt lăsate fără resurse iar locuitorii captivi sunt fie transformați în sclavi, fie anihilați).

Povestea începe cu Tom Natsworty, un tânăr londonez, ucenic istoric. Într-o lume în care majoritatea cunoștințelor tehnologice, științifice și medicale s-au pierdut în negura timpurilor, "istoricii" sunt un fel de arheologi, a căror sarcină este să studieze relicvele trecutului pentru a redescoperi tehnologia de odinioară în avantajul propriilor orașe. Dar destinul lui Tom nu e să aibă grijă de vechituri iar viața sa se schimbă atunci când Hester Shaw, o fată misterioasă, sosește în oraș. Cei doi sfârșesc aruncați împreună de pe oraș și se văd nevoiți să colaboreze pentru a supraviețui și pentru a ajunge înapoi la Londra, Tom pentru a fi iar acasă, iar Hester pentru a-și duce la bun sfârșit planurile de răzbunare.

coperta "Infernal Devices"
sursa imaginii: Goodreads

Relația dintre Hester și Tom e principalul atu al seriei. Dacă Tom e un personaj destul de tipic, fiind chipeș, inteligent, generos și inimos, Hester reprezintă aproape opusul său, fiind mai degrabă o anti-eroină. Cu o cicatrice diagonală ce îi sfâșie un ochi, nasul și gura într-un mod extrem de repulsiv, pare mai degrabă antagonista unui film horror și nu o eroină clasică. Mai mult, deși curajoasă, Hester e mânată de răzbunare, fiind o ucigașă lispită de scrupule în a lua viața altor oameni, cu Tom fiind singura persoană față de care simte ceva.

De departe cel mai interesant cuplu întâlnit de mine într-o carte, modul în care evoluează relația dintre Tom și Hester este aproape la fel de captivant precum conflictele dintre orașe sau războiul dintre alianța orașelor mobile și forțele reprezentând așezările tradiționale "statice". Relația lor evoluează natural și în bine dar și în rău, cu Hester devenind o persoană mai bună, dar rămânând o singuratică plină de insecurități și roasă de gelozie, cu Tom ca unicul ei prieten.

Coperta "A Darkling Plain"
sursa imaginii: Goodreads

Deși seria are finalitate, seamănă cu trilogia "Ship Breaker" a lui Paolo Bacigalupi în sensul că avem de-a face cu aventurile personajelor într-un univers distopic și nu o călătorie clasică la finalul căreia Tom și Hester salvează lumea.

Mi-a plăcut, deși nu pot spune că s-a ridicat 100% la înălțimea așteptărilor mele. Auzind de serie datorită trailerului, am asociat intuitiv Mortal Engines cu o saga epică, la nivelul Lord of the Rings, pornind de la faptul că filmul va fi regizat tot de Peter Jackson. Evident, greșeala îmi aparține și nu cred că putem vorbi de un defect al seriei, singurul motiv pentru care menționez acest lucru fiind pentru a ajusta așteptările unor potențiali cititori aflați în situația mea.

Cu aventuri palpitante, personaje memorabile și un univers ce îți aprinde imaginația, seria Mortal Engines se alătură cu succes cărților pe care e musai să le încerci dacă îți place genul young-adult, fără a prezenta însă interes doar pentru fanii genului.