Prea multe console

Când eram copil și citeam prin revistele de gaming despre console, în special Play Station, nu credeam că voi avea vreodată una. Și uite-mă în prezent, un adult cu prea multe jucării, paralizat de alegeri, care nu știe cu care să se joace prima dată.

Deși gaming-ul e unul dintre hobby-urile mele, nu sunt genul care să își cumpere fiecare gadget nou, fiecare "achiziție" a avut sens la vremea ei și acum s-au strâns, aducându-mă într-o situație în care, aparent, e greu de ales.

Prima consolă pe listă, nu din punct de vedere cronologic, ci pentru că a fost mai specială pentru mine, a fost un Nintendo 3DS cumpărat la mâna a doua de la un amic. A venit la pachet cu Legend of Zelda: Ocarina of Time și m-a ajutat să trec prin seria de jocuri Pokemon pentru DS. A fost specială pentru că o consolă portabilă Nintendo nici măcar un vis nu era pentru cineva care a fost înnebunit de jocurile de Gameboy și le-a încercat pe PC, cu simulatoare. În prezent zace printr-un sertar, așteptând să mă reapuce nostalgia pentru Pokemon.

A doua consolă de pe listă e PlayStation-ul 4 Slim care, teoretic, a fost un cadou de Crăciun pentru prietena mea, la pachet cu un joc pe care îl butona intens pe laptop. S-a jucat ea un picuț dar la final mai mult eu am folosit-o ceea ce, serios, chiar nu a fost intenția mea, în acele timpuri fiind genul care se juca Dota 2 la greu și nu eram tentat de o consolă. Dar m-a prins și a fost motivul prin care din PC gamer am ajuns gamer pe consolă. În prezent e la țară, unde mai e folosită ocazional pentru partide de Mortal Kombat și alte jocuri similare, când mai facem reuniuni pe acolo.

PS-ului i s-a alăturat apoi un XBox 360, luat și el la mâna a doua de la cineva apropiat, la pachet cu vreo 10-15 jocuri și un televizor. A fost cam moft dar m-a tentat posibilitatea de a juca toată seria Fable (primul joc din serie a fost primul care m-a ținut treaz noaptea dar cele două sequel-uri nu au mai fost portate pe PC). Nici nu am luat-o bine că am și luat la pas Altex-urile și OLX/Okazii până când am făcut rost de cele trei jocuri Fable, le-am terminat cu mare plăcere și pot spune că da, a merit fiecare leuț achiziția. Tot la țară a ajuns și XBox-ul, numai bun pentru a juca Halo la dublu, pe split screen, din când în când.

După ce PS4 m-a atras în mrejele lui, am făcut și inevitabila trecere la un PlayStation 5, pe care l-am pândit pe grupuri dedicate de Telegram să apară în stoc, și a fost înnoit cu God of War: Ragnarok. În prezent e consola mea serioasă, pentru jocurile moderne, dar se cam umple de praf așteptând lansarea noului Fable din toamnă.

Un Nintendo Switch a fost primul meu moft, o consolă luată asemeni precendentului Nintendo tot pentru jocurile Pokemon. Pe lângă seria menționată mai devreme, am băgat cu multă plăcere și Mario, și Zelda, dar și multe alte jocuri distractive, și m-a atras pe panta consolelor portabile. Te bagi liniștit în pat, iei consola cu tine și butonezi într-o poziție comodă. Minusul ei a fost că jocurile Nintendo sunt destul de scumpe, chit că își merită banii. În prezent zace lângă PS5, cu ecranul bușit, așteptând să mă ocup de ea și să o repar.

Asta pentru că chiar anul trecut, în decembrie, după ce am primit cadou de Moș Nicolae mult așteptatul Pokemon Legends: Z-A, Switch-ului i-a murit ecranul după nici 2 ore în joc. Și dacă primul Switch a fost moft, al doilea a urmat același tipar și mi-am comandat pe loc un Switch 2. În fond era deja în plan, ținând cont că următorul joc Pokemon din seria fusese anunțat exclusiv pentru Switch 2 iar eu sunt un adult cu suficiente economii, cheltui rar bani pe mine, așa că mi-am permis aroganța unui upgrade. De meritat, a meritat, Nintendo Switch 2 fiind consola mea preferată ca ergonomie și calitate a ecranului. Și cu toate astea a cam ajuns pe plan secund...

De Crăciun am primit cadou și un Steam Deck, ocazie cu care am scos de la naftalină și neglijatul cont de Steam. Deși e inferioară Switch-ului ca ergonomie, sunt atâtea jocuri faine și ieftine pe Steam, că e greu să stai deoparte de ea. Pe lângă Dispatch, am avut ocazia să rejoc Disciples 3 sau să încerc pentru prima dată jocuri clasice precum Fallout: New Vegas, luat pe un preț ridicol de vreo... 2 euro?

Și uite așa, cu jocuri ieftine, Steam Deck-ul a cam ajuns noua mea consolă generală, Switch-ul a rămas pentru anumite AAA-uri (Pokemon, Zelda, Mario) iar PS5-ul pentru chestii unde e păcat să nu mă bucur de grafică.

În poza articolului sus e Switch-ul cu Mega Man Star Force Legacy Collection și jos Steam Deck-ul cu Ori and the Blind Forest.