Oamenii din tramvaiul 32
Unul dintre lucrurile care ma mira cel mai mult cand vine vorba de Bucuresti si bucuresteni este faptul ca exista persoane care alearga dupa tramvaiul 32.
Chiar zilele trecuta am asistat la o scena destul de amuzanta, cand o tanara domnisoara a ratat la mustata tramvaiul si a inceput sa injure si sa faca spume la gura mai ceva ca Mircea Badea cand vine vorba de Basescu. Era foarte iritata de faptul ca platea 50 de lei pe abonament iar soferul a decis sa nu o mai astepte.
Sigur, ca o persoana ce nu este un parazit social si isi petrece ziua muncind, si eu imi doresc sa ajung cat mai repede acasa si ma grabesc sa imi prind tramvaiul, daca il vad ca se apropie de statie. Pe de alta parte, 32-ul circula atat de des incat pana termin de traversat bulevardul, vine probabil inca unul.
E drept, tramvaiul se umple de fiecare data cu calatori incat incep sa cred ca majoritatea bucurestenilor locuiesc pe traseul lui 32. Am vazut nu doar o data astfel de tramvaie venind literalmente unul dupa altul, sosind incarcate de calatori, golindu-se si plecand la fel cum au venit.
Pe timp de vara, sa te urci in tramvai este aceeasi experienta pe care o simte o haina purtata atunci cand e inghesuita in cosul de rufe arhiplin: nu are loc si pute a transpiratie. Exista, ce e drept, si 32-uri unicorn, in care mai raman locuri libere chiar si pe scaune, si pot spune ca am vazut cu ochii mei asa ceva, dar sunt la fel de rare ca trenurile C.F.R. care ajung la timp: se intampla, dar nu m-as baza pe asa ceva.
As intelege deci de ce ar alerga cineva dupa un astfel de tramvai. Macar sa ii faca o poza si tot ar fi justificat efortul. Dar altfel, sa iti risti oasele alergand printre masini, pe rosu, sa ajungi gafaind in statie si sa incerci sa prinzi un locusor pe scarile de langa usa... ce rost are, cand urmatorul tramvai soseste in maxim 2-3 minute?
La polul opus intra cei care par a avea o veritabila fobie fata de mersul pe jos. Acum vreo 2 ierni a fost un accident pe linia de tramvai si a sosit dupa aproape o ora. Un cetatean foarte nervos a urcat batandu-i cu pumnul in usa vatmanului, scandalizat de faptul ca a asteptat atata timp in frig... dupa care a coborat la a doua statie.
Uneori cred ca locuitorii acestui oras si-au pierdut orice urma de logica atunci cand vine vorba de transportul public. Fac sprinturi spectaculoase pentru a nu astepta 2-3 minute si sunt dispusi simultan sa astepte un sfert de ora ca sa parcurga cu autobuzul 2-3 statii, in conditiile in care daca ar fi luat-o pe jos, ar fi ajuns acasa inainte tramvaiului...
Singurul lucru bun este ca acesti oameni stau departe de trotuare si poti merge pe jos in liniste.