Nuntile, acest calvar al vietii noastre
Nu sunt nici primul, nici ultimul care ar prefera sa faca orice altceva in afara de a merge la o nunta. Din ce motive? S-au tot enumerat.
De la faptul ca e o traditie ce nu prea isi mai are rostul, la care trebuie sa inviti tot soiul de persoane alaturi de care nu tii neaparat sa te distrezi, si pana la faptul ca tot procesul implica atat de mult stres, timp pierdut si bani incat e departe de a fi cel mai fericit moment din viata unei persoane. Sunt multe de spus si nu are rost sa insist pe tema asta.
Ca un om care trebuie sa mearga azi la o nunta, gandul meu e doar la ziua de maine, cand ne vom putea intoarce acasa. Lasand la o parte aspectul financiar, in care platesti o masa la un pret foarte umflat si lasi mult prea putin mirilor, pregatirile de vizitator sunt teribil de plictisitoare si stresante.
Pentru un barbat e simplu. Ajunge o pereche de pantaloni de stofa, maxim doua, special pentru astfel de ocazii, si una sau doua camasi de calitate. Pantofii, de asemenea, sunt unici si pastrati in cutie pentru zilele in care e necesar un costum. Pentru ca, sa fim seriosi, hainele de nunta sunt atat de incomode incat nimeni nu le-ar purta cu alte ocazii.
Am scapat ieri ieftin: mi-a trebuit doar o camasa, pentru ca cele vechi nu ma mai incap, si o curea. Dar pentru o fata... un calvar total.
O fata nu poate avea o rochie universala de nunta, cum are un tip camasa de ocazie. Fiecare eveniment cere o rochie noua, rochie ce cu greu se gaseste prin marea de porcarii ce alimenteaza magazinele. Iar rochia are nevoie de pantofi sau sandale pe masura, musai sa se asorteze. Cireasa de pe tort o reprezinta "plicul", acea oribila gentuta de unica folosinta, care trebuie de asemenea sa se asorteze cu rochia, si este o tampenie la fel de utila si practica precum un frigider in Antarctica.
Din totalul banilor pusi deoparte pentru un astfel de eveniment, mai putin de jumatate ajung la miri. Trebuie sa isi ia partea comerciantii de haine, organizatorii de evenimente si tot soiul de intermediari dubiosi.
Daca tot am X lei de care sunt dispus sa ma lipsesc pentru un prieten, un coleg sau o ruda, nu mai bine ii dau lui pe toti si scutim pe toata lumea de acest circ inutil?
Probabil ca printre cei care protesteaza impotriva casatoriilor intre persoanele de acelasi sex sunt si oameni care au fix teama asta: daca ne cheama si aia la nunta lor?
