Miss Aluat

O fată ca toate fetele, Maria nu reușea să iasă cu nimic în evidență. Singurul lucru ușor peste medie la ea era aspectul fizic, suficient de frumușică încât să aibă impresia că poate compensa lipsa de personalitate dar nu suficient de frumoasă încât chiar să se întâmple asta.

Nu o să mire atunci pe nimeni să afle ca viața Mariei era plictisitoare și banală. Singurul lucru interesant care i s-a întâmplat a fost atunci când s-a dus în vizită la ediția din 2022 a Târgului Anual de Plăcinte și Gogoși din Sânpetrul de Jos.

Pe lângă plăcintele și gogoșile din titlu, târgul mai oferea covrigi, clătite, tradiționala shaorma precum și un concurs de Miss Aluat, unde se putea înscrie orice domnișoară. Și ce altceva mai bun de făcut avea Maria decât să se înscrie?

Cum am stabilit deja că era frumușică și nu avea nici silueta tipică unui fan gogoși, a reușit să câștige fără prea mare efort un șir de covrigi proaspeți, două plăcinte și titlul de Miss Aluat. Dacă majoritatea participantelor salivau de fapt după plăcinte, Maria s-a arătat extaziată de deloc-râvnitul titlu de miss: era cel mai fascinant lucru care i se întâmplase vreodată!

Ați fost vreodată la vreo petrecere unde nu cunoști pe nimeni, ai vrea să agăți pe cineva dar nu ai nimic interesant de zis? Mariei i se întâmpla de fiecare dată. Dar acelea erau alte timpuri. Dusă era plictisitoarea și neinteresanta Maria, în locul ei răsărise Miss Aluat!

Cu zâmbetul pe buze și radiind de fericire, Maria aștepta într-un colț de cameră să fie băgata în semn de vreun domn tentant. În nici 5 minute, primul "pețitor" s-a apropiat timid de ea.

-Miss Aluat! s-a recomandat imediat Maria, dornică de a porni discuția pe proprii termeni.
-Da, și mie mi s-a luat! primi instant răspunsul, dar nu cel la care se aștepta.
-Prea multe știri negative cu războaiele astea. Da, chiar mi s-a luat și mie, continuă primul bărbat, lansându-se rapid într-un delir plicticos la adresa situației curente.

Plictisită și jenată, Maria se scuză și se retrase tiptil către un alt colț ferit de lume. Nu a durat mult și s-a trezit în compania unui alt domn bine.

-Miss Aluat! se recomandă iar Maria, ca un copil ce repetă entuziasmat poezia învățată la grădiniță.
-Daaaa, și mie mi s-a luat! veni răspunsul, din nou dezamăgitor.
-Prea multe știri negative cu virușii ăștia inventați. Da, chiar mi s-a luat și mie, continuă al doilea bărbat, lansându-se și el într-un delir dar de data la adresa măștilor și a tiraniei medicale.

Scuzându-se încă o dată, Maria se depărtă și de pețitorul numărul doi, căutând cu înfrigurare cel de-al treilea colț de cameră. Să fie oare cu noroc? Avea să afle în doar câteva minute, când fu iarăși abordată de un domn interesat.

-Miss Aluat... se recomandă Maria, dar fără entuziasmul de dinainte. Era temătoare chiar, simțea parcă ce va urma.

Răspunsul nu veni instant, de data aceasta. Părea semn bun.

Misteriosul domn o privi mirat preț de câteva secunde, după care deschise în sfârșit gura:

-Și mie mi s-a luat! Prea ... vru el să înceapă dar înainte să poată termina propoziția, Maria își luă zborul.

Nu era seara ei.

Își făcu loc cu furie printre ceilalți invitați, dându-i la o parte ca o furtună dezinteresată. În timp ce împingea iritată pe toată lumea, unui tânăr chipeș din cameră, amator mare de gogoși, i se aprinse beculețul.

-Miss Aluat? o întrebă el.

-Și mie! răspunse Maria sec, în timp ce ieșea pe ușă.