Limba noastra cea de toate zilele
Limba romana, ca toate limbile de altfel, este una plina de subtilitati si trebuie folosita cu multa atentie dar si multa responsabilitate.
De exemplu, atunci cand numesti un articol Top 30 de greseli gramaticale pe care le fac bucurestenii, insinuezi ca ar fi vorba de un tip anume de greseli, intalnite cu precadere in randul bucurestenilor. Chiar daca adaugi un mult mai corect "si" in primul paragraf, greseala ramane.
Limba română, spun speciasliştii, este una complicată şi puţini români vorbesc şi scriu corect, respectând toate regulile. „Adevărul“ vă prezintă 30 de greşeli gramaticale pe care le fac şi bucureştenii deseori.
Dar nu conteaza localitatea. De prostioare gen "diferenta dintre decat si doar" ne vom tot lovi. Ceea ce conteaza este ca uneori limba romana pare sa fi fost luata ostateca de niste "pruteni", care o pazesc cu o ardoare aproape religioasa.
Exista un volum al DEX-ului, cioplit probabil in piatra, pe vremea lui Moise si, din cand in cand, cate un academician din ordinul limbarnicienilor coboara in hruba sacra in care este tinut, il studiaza cu lupa si declara ca un termen este sau nu gresit.
Asemeni protestatarilor religiosi, cu ochelari bigoti de cal, ce refuza orice li se pare ca nu e scris in Biblie, la fel de stricti sunt si acesti teroristi ai limbii. Iar partea cu adevarat ironica este ca au uitat de ce inseamna de fapt o limba si cine anume ii da nastere: boborul si nu DEX-ul.
Ignor acum problemele de natura gramaticala. Acesta se incadreaza la o alta categorie si nu reprezinta ceva flexibil. Asemeni matematicii sau fizicii, gramatica este un set de reguli, destul de simplut, ce trebuie respectat cu strictete, prin natura ei. Asa cum 1+1 nu poate face 3, ca ar lua-o razna si economia, la fel si "nai" si "n-ai" trebuie diferentiate, pentru ca se refera la lucruri complet diferite.
„Mă pregătesc să cobor jos“ este un exemplu pe care îl auzim deseori din gura bucureştenilor. Este greşit să spui şi „cobor“ şi „jos“. Nimeni nu poate să coboare sus.
Adevarat, nu pot cobori in sus, dar ma pot pregati si sa cobor pana la masina. Sau sa cobor pana in boxa. Sau sa cobor pana in gradina. Sau sa cobor pana la un vecin. Sau sa cobor la subsol. Sau sa cobor din autobuz.
Pseudo-pleonasmul de la a "cobori jos" e unul intr-atat de stupid si intr-atat de des blamat incat ma irita in mod special. Nu sunt vreun specialist al limbii romane dar, din cate am observat, "a cobori jos" este o expresie aparte, cu un rol complet diferit. Poate bat eu campii dar daca sun pe cineva, il intreb ce face iar persoana imi spune "cobor jos" inteleg ca acea persoana este probabil pe scarile dintr-un bloc, sau un lift, si sa pregateste sa iasa afara. Daca mi-ar spune doar "cobor", nu as fi complet sigur la ce se refera. Poate e pe o scara, in podul casei, si se da jos de acolo?
Auzim deseori: „L-am auzit discutând vizavi de această problemă“. Este greşit pentru că „vizavi“ se foloseşte doar în context spaţial. Exemplu corect: „Casa mea este vizavi de magazinul lui Andrei“.
"Vizavi" este, conform wikipedia o expresie provenita din limba franceza, care inseamna "fata in fata" si mai este folosita si cu sensul de "in relatie cu". Si daca tot imprumutam un termen dintr-o alta limba, ar fi frumos sa facem treaba pana la capat, nu? Asta si vizavi de a realiza:
Verbul „a realiza“ este folosit deseori greşit. De fapt, acest verb nu poate fi utilizat cu sensul de „a înţelege“. Exemplu: „Tu realizezi ce se întâmplă?“. Specialiştii susţin că „a realiza“ poate fi utilizat cu sensul de a crea ceva. Exemplu: „Am realizat o casă cu trei etaje şi piscină“.
Oare specialistul realizeaza ca nimeni nu spune ca a realizat o casa?
Si daca tot vorbim de limbi straine, nu poate fi ignorat infamul "patetic"
O mulţime de bucureştenii folosesc greşit cuvântul „patetic“. De cele mai multe ori, aceştia îl asociază cu ceva rău, malefic. În realitate, „patetic“ înseamnă plin de patos.
De fiecare data cand folosesti "patetic" cu sensul englezesc, trebuie sa apara cate un snob care sa iti atraga atentia, in mod patetic, ca folosesti termenul gresit.
In contextul actual, in societatea plina de englezisme in care traim, in care abunda site-urile in limba engleza, stirile in limba engleza, filmele, cartile si muzica in limba engleza, trebuie sa ne resemnam cu ideea ca atunci cand auzi un nene spunand de ceva ca este "pathetic" e ceva de rau in limba lui dar de bine in limba noastra.
Chiar daca instinctul te face sa vrei sa imprumuti termenul, trebuie sa te abtii, ca in DEX scrie altceva, ca si in cazul "locatiei". Caci poporul e prost, nu poate sa "inventeze" cuvinte, ca e incult. Trebuie sa vina specialistii, sa analizeze sintactic si morfologic cuvantul, sa caute prin pergamente antice si sa decida ce e corect si ce e pentru inculti. Care specialisti? Aceiasi care propuneau sublimul "de-gat-legau" in loc de cravata.
Si daca tot vorbim de siluirea limbii romane, mi se pare bizar ca, pentru a fi corect, trebuie sa-mi limb plimba-n gura:
Foarte mulţi oameni nu ştiu că verbul „a aşeza“ se scrie, la persoana a treia, „aşază“, nu „aşează“.
...
Nu de puţine ori se întâmplă să auzim de la bucureşteni „genoflexiune“. Nu sunt mulţi cei care ştiu că forma corectă este „genuflexiune“.
...
Verbul „a vrea“ este unul cu probleme, pentru că o mulţime de oameni spun „vroiam“. De fapt, forma corectă este „eu vream“.
Ce au in comun "aseaza", "genoflexiune" si "vroiam"? Suna mai placut si sunt mai usor de pronuntat decat "asaza", "genuflexiune" si "vream". Combinatiile de litere sunt mai fluide si par mai naturale dar acest lucru se pare ca nu are relevanta.
Aparent e mai important sa respectam niste reguli arhaice atunci cand vorbim decat sa folosim niste termeni mai placuti. Ca asa trebuie sa fie limba noastra, care e o comoara, o chestie batuta in cuie, inflexibila si incapabila de a evolua.
Uite fix de-asta nu mai dau doi bani pe limba romana vorbita corect. Ma declar anarhist al limbii romane.
Asa ca o sa imi fac propria mea limba, cu "aseaza", "vroiam" si englezisme. Uratorii n-au decat sa ure si sa doarma cu DEX-ul sub perna.