Grasomega!
Dănuț nici măcar nu era gras. Era însă singurul copil care avea un pic de burtică. Poate din cauză că la fotbal stătea mereu în poartă în loc să alerge ca restul, sau poate că stătea portar tocmai pentru că era mai "grăsun". Cert e că toată lumea îi spunea Grasul iar asta îl deranja enorm.
A încercat să slăbească din răsputeri dar chiar și când în locul burții căpătase pătrățele bine definite. Porecla era mult prea adânc întipărită. Așa că Dănuț începu să mănânce. Dacă tot i se spunea Grasul, atunci urma să fie gras! Cel mai gras! Grasomega!
A fost greu până a ajuns la 150 de kilograme și a reușit să atragă un echipaj de la știrile locale să facă un reportaj asupra lui: cel mai gras copil din oraș! Cu atenția primită a început încet-încet să facă rost de sponsorizări și să facă mici reclame la fast-food-uri și magazine de alimente.
Apoi a devenit cel mai gras din țară. Cu noul val de atenție asupra sa a accelerat și mai tare procesul de grasificare. Mâncare, mai multă mâncare și mai multă mâncare.
Dănuț se îngrășa accelerat și, ținând cont că nu încerca deloc să slăbească, ajunse rapid cel mai gras din lume.
"Băiete, o să mori în curând dacă nu îți schimbi urgent stilul de viață", i-a zis un doctor. Nu era nici pe departe primul, dar a fost ultimul. La scurt timp, concomitent cu procesul de devorare al unei găleți de paste, Dănuț simți cum face un atac de cord.
"Totul sau nimic!", a declarat el cu ultimele sale puteri și a continuat să se îndoape. În momentul acela, undeva, ceva s-a rupt. În loc să moară, Dănuț își reveni subit cu un apetit mai imens ca niciodată.
A terminat tot ce avea în față dar pofta lui gargantuană nu mai putea fi stăvilită. A continuat să mânânce, spre uimirea tuturor doctorilor până când proporțiile sale au încetat să mai fie umane. Dar nu s-a oprit acolo.
Un munte de grăsime despre care cu greu ai fi putut spune că a fost cândva om, s-a transformat practic într-un aspirator. Când ceilalți au realizat că ar putea fi un pericol, era deja prea târziu.
Dănuț mânca tot. Străzi, mașini, case, oameni. Orașe! Absorbea chiar și gloanțele cu care era atacat. Dronele. Rachetele. Bombele nucleare și radiația! Era de neoprit.
Crescuse atât de mult încât ajunsese să acopere întreaga planetă. Nu s-a oprit nici acolo. Cu forța unei gaure negre, a început să atragă spre el celelalte corpuri cerești.
După ce a absorbit tot sistemul solar a început, încet dar sigur, să absoarbă restul galaxiei. Apoi celelalte galaxii. A continuat să se extindă până când a reușit să absoarbă tot universul.
Era alfa, era omega. Grasomega! Începutul și sfârșitul.
În acel moment a încetat să mai fie Dănuț și, pentru o clipă, doar a fost. A existat simultan ca cea mai grasă existență și, fiind unic, deloc gras ci de o greutate standard.
După acea clipă de existență zen, El, Grasomega, încetă să mai existe. Își îndeplinise scopurile. Fusese alfa, fusese omega iar acum sosise timpul să fie începutul.
"Să fie lumină!" fu ultimul său gând. Apoi, cu un mare bang, se împrăștie într-un nou univers.
