Department Q - seria de filme (primele patru)

După ce am terminat primul (și să sperăm că nu și ultimul) sezon din Dept. Q mi-a plăcut atât de mult conceptul și personajele imagine încât am simțit nevoia să încerc și seria de filme originală bazată pe cărțile autorului danez și produse tot în Danemarca.

Pentru cei care nu sunt la curent, Department Q este o serie de romane polițiste scrise de Jussi Adler-Olsen, bazate pe departamentul condus de morocănosul detectiv Carl Mørck și asistentul său Hafez el-Assad. Rolul lor este să scormonească prin cazuri vechi nerezolvate, în speranța de a scoate adevărul la iveală.

Primele patru filme s-au bucurat de succes iar rolurile au fost jucate de Nikolaj Lie Kaas și Fares Fares, apoi autorul cărților s-a declarat nemulțumit de direcția în care au evoluat personajele și tonalitatea și s-a făcut un recasting. Mă voi concentra deci acum pe acestea, urmând ca viitor să le încerc și pe cele noi.

Primul dintre ele, The Keeper of Lost Causes este bazat practic pe același caz ca în seria de pe Netflix. Sunt schimbate însă suficiente detalii cheie încât să rămână o doză de mister și pentru cei care au văzut deja seria și într-un fel consider că se completează reciproc. În film poți vedea misterul în sine, se trece rapid peste introduceri și te bucuri de esența cărților. În serial ajungi să cunoști mai bine personajele și să le apreciezi deci cred că depinde mai mult de ce preferăm fiecare: un serial care să detalieze sau un film mai compact.

A făcut o treabă la fel de bună în a introduce personajele principale, pe detectivul Mørck și pe asistentul lui Assad și m-a convins că merită să le încerc și pe celelalte.

Următorul film din serie a fost The Absent One, poate cel mai brutal din serie și cu cei mai psihopatici antagoniști. Dacă primul caz s-a concentrat pe o persoană dispărută ce ar fi putut fi încă în viață, aici am avut parte de crima unor gemeni liceeni de acum 20 de ani, fata fiind și violată. Detaliile cazului sunt aduse în fața detectivului Mørck de tatăl victimelor, sinucigându-se ulterior și determinându-l astfel pe detectiv să investigheze ce s-a întâmplat cu adevărat.

Brutal dar puternic, nu a fost preferatul meu dar a fost însă cel mai memorabil din serie și a subliniat esența cărților: una cu o atmosferă terifiantă și aproape întunecată și nu simple romane polițiste în care binele învinge la final. Bonus, a beneficiat de prestația excelentă Pilou Asbæk, cel care l-a interpretat pe Euron Greyjoy în seria Game of Thrones.

Al treilea film a fost A Conspiracy of Faith, în care s-a investigat dispariția unor copii din familii religioase, cu iz de conspirație și un antagonist aproape la fel de psihopatic precum cel din The Absent One. Cum victimele au fost copii, nu a fost chiar la fel de brutal vizual precum precedent dar a înlocuit scenele de violență fizică cu cea psihică.

A fost și un film în care s-a explorat și relația dintre Carl Mørck și Assad precum și relația pe care fiecare dintre ei o avea cu religia, într-o schimbare tematică interesantă.

Ultimul a fost The Purity of Vengeance (sau Journal 64) în care s-a acoperit descoperirea macabră a trei cadavre într-o cameră ascunsă dintr-un apartament, cadavre ce păreau să aibă legătură cu un vechi institut danez pentru tinere.

A fost cel mai "conspiraționist" dintre toate, violent și brutal dar în moduri diferite și am apreciat că a marcat și o evoluție a personajelor și a relațiilor dintre ele. Cum nu am citit cărțile nu pot spune că înțeleg nemulțumirile autorului, dar măcar se poate considera că s-a încheiat un capitol din istoria ecranizărilor lui Carl Mørck iar casting-ul din aceste patru filme se poate bucura de o finalitate și o semi-concluziei a poveștii lor.

E o serie de filme care merită încercată de fanii genului polițist și/sau thriller (și nu doar ei). Au apărut între timp două filme și cu noul casting dar pe acelea nu le-am încercat încă.