De ce iubim pisicile?

Diferenta de comportament dintre caini si pisici e deja clasica. Cel mai bine o descrie celebra zicala “cainii au stapani, pisicile au servitori”. Primii te iubesc neconditionat si intreaga lor viata se invarte in jurul stapanilor, in timp ce matzele sunt de-a dreptul independente.

E de ajuns sa intri in camera sau in curte pentru ca un caine sa ajunga in al noualea cer, iar daca ii strigi si te aud iti raspund fara intarziere la chemare, dand bucurosi din coada. Nu si pisicile, care nu au nici cea mai mica jena in a te ignora.

O pisica nu te baga in seama decat daca are ea chef si doamne-fereste sa incerci sa o smotocesti cu forta. In cel mai fericit caz va ignora cu vitejie tortura, cu o expresie chinuita pe fata, dar cu putin noroc risti chiar sa iti iei o laba enervata peste fata, cu gherutele nebagate in teaca.

Nu, nu, o pisica vine la tine doar cand are ea chef, iti tine companie si se lasa rasfatata pana cand isi satisface pofta de socializare, dupa care pleaca la fel de brusc cum a venit.

E important de notat aceasta diferenta de raportare fata de oameni si de luat in calcul independenta felinelor, pentru ca mi se par teribil de fascinante.

Cel mai mare si mai gras pisoi pe care il avem are aproape 10 kilograme, ceea ce ma face de cel putin 8-9 ori mai mare decat oricare dintre pisicile din casa. Le-as putea strivi fara prea mare efort. Nici chiar ca Gulliver printre liliputani, dar cu siguranta o creatura de temut. Si totusi, orataniile astea blanoase se comporta cu mine ca si cum as fi un animalut inofensiv.

Nu au nici cea mai mica ezitare in a ma ignora sau chiar trata cu duritate, daca le enervez. Numai eu stiu cu cate zgarieturi sau muscaturi am de la pisici care nu au reusit sa ma convinga sa nu le mai calc pe coada, la propriu sau la figurat.

Nu ezita nici sa te calce literalmente in picioare, daca esti in drumul lor. Merg peste tine, te folosesc ca punct de sprijin si sar mai departe sau, in cel mai fericit caz, iti sar pe piept cu chef de joaca. Nu au pic de frica si nu le e teama ca vei riposta, pentru ca daca tu o faci, clar o vor face si ele.

De ce iubim totusi pisicile? Fix din aceste motive. Pentru ca nu te iubesc neconditionat si nu e de ajuns doar sa existi si sa le hranesti pentru a-ti asigura supunerea lor vesnica. Dar atunci cand increderea se castiga, reciproc, ai parte de cineva care te iubeste la randul sau, in mod egal. Iti tin companie, vin sa te inveseleasca atunci cand te simt suparat si iti sunt cu adevarat prieteni.

Bogdan BUCUR

Bogdan BUCUR

Născut și crescut
București