Ziua bună

Ziua bună se cunoaște de dimineață, se știe. Dar ce te faci atunci când te trezești după-amiaza? Nimic, nu ai nici o soluție pentru a afla cum o să îți meargă.

Conspirația e veche și mârșavă. Încă din vremuri imemoriale așa-zisele persoane matinale au fost geloase pe norocoșii care apucau să doarmă ceva mai mult.

Sigur, proverbele din popor, considerate a fi monstre sacre de înțelepciune de naivi, promovează calitățile celor care se trezesc de dimineață. Se spune că ajung departe și prind viermii, că sunt oameni harnici și gospodari și că doar leneșii și cei cu un caracter moral îndoielnic prind răsăritul soarelui în pat. Deh, se amăgesc și ei... măcar cu iluzia superiorității să rămână.

Adevărul e că logica nu e deloc de partea lor. Cine alții decât oamenii de succes, realizați și cu toate treburile făcute, au timpul necesar și își permit să doarmă mai mult? Și oare nu cei mai lenți și mai greoi de cap au nevoie de un început cât mai de dimineață pentru a reuși să îi prindă din urmă pe restul.

Semnele au fost întotdeauna acolo pentru cei dispuși să le vadă. Și atunci, chiar se cunoaște ziua bună de dimineață? Unii așa ar spune. Atunci se anunță horoscopul, atunci se privesc norii pentru a determina șansele de ploaie și necesitatea unei umbrele. Și parțial e adevărat.

Ziua bună se cunoaște într-adevăr de dimineață. Dacă te-ai trezit devreme, e semn că va fi o zi obositoare, cu muncă și stres. Iar dacă n-ai prins dimineața... e semn că va fi o zi bună!