Ready or Not (2019) și Ready Or Not: Here I Come (2026)

Deși primul film Ready or Not a apărut încă din 2019 și a avut review-uri bune, cumva nu l-am văzut până acum. Am văzut, în schimb, trailer-ul la sequel-ul lansat anul acesta, Ready or Not: Here I Come, iar când sâmbăta trecută mi-am întrebat prietena la ce să ne uităm, rezultatul a fost că am făcut un mini-maraton cu ambele filme. Spoiler alert: ne-au plăcut!

Trailerele promiteau preponderent o comedie neagră, în stilul Dale & Tucker vs. Evil, cu multă violență exagerată până devine comică, un ansamblu de actori cunoscuți interpretând roluri distractive, nu dramatice, și o Samara Weaving care bate și se zbate. Nu ne-au păcălit și au livrat pentru toate capitolele, fiind unul dintre cazurile fericite în care dacă te-a atras trailer-ul probabil nu vei fi dezamăgit de film.

Pentru cei curioși, urmează să povestesc pe scurt despre ele. Nu îmi place să menționez scene anume sau să detaliez povestea (trailerele deja tind să omoare mult din farmec), pentru a permite spectatorilor să descopere filmul singuri. O să vă listez, în schimb, cam despre ce e vorba în mare.

Premisa e următoarea: Grace urmează să se căsătorească cu Daniel, membru al bogatei și influentei familii Le Domas. În noaptea nunții e anunțată că una dintre tradițiile lor este ca noul membru să extragă un joc dintr-o listă și să îl joace împreună cu familia. Majoritatea sunt clasice și benigne, mai puțin cel nimerit de Grace: "Hide and Seek" (Pititea), care e un pic diferit de original.

Cel care a avut ghinonul să facă acea extragere trebuie să se ascundă, iar membrii familiei au până la răsărit să îl prindă și să îl sacrifice, în caz contrar ei fiind cei care vor muri. Pentru că familia Le Domas nu e un clan oarecare de bogătași, ci unul cu un secret, care și-a clădit averea în urma unui pact cu domnul Le Bail, un străin misterios (cin' să fie oare?).

Filmul ar fi mers și ca o simplă comedie neagră, dar tentele de horror și rating-ul aferent i-au permis să folosească violența într-un mod care să accentueze umorul și absurdul situației.

Relația dintre Grace și Daniel vine și ea cu tensiuni, pentru că acesta chiar pare să o iubească, dar în același timp cade sub amenințarea aceluiași blestem. Iar ceilalți membri ai familiei sunt interpretați în mod colorat și amuzant de actori cu chipuri sau nume cunoscute precum Adam Brody sau Andie MacDowell. Împreună aduc la viață grosul clișeelor de personaje pe care te-ai aștepta să le vezi într-un astfel de context (gen parvenitul, răsfățata sau snobul), într-un mod aproape caricatural, adecvat tonului filmului.

În pofida trailerului, se păstrează totuși o urmă de realism. Grace (interpretată cu mult patos de Samara Weaving) nu se transformă într-o eroină periculoasă de film de acțiune, dar se zbate și contraatacă cu ferocitate până în ultimul moment, ceea ce contribuie la ușoara atmosferă de horror. Faimoasa rimă a celor de la B.U.G. Mafia "e posibil s-o dai, dar e probabil s-o iei" se aplică aici de ambele părți: Grace e în minoritate dar atacatorii ei nu sunt ucigași versați ci tot amatori. Toată lumea suferă, spre deliciul spectatorilor.

Ready or Not e un film de sine-stătător, cu început și sfârșit, dar dacă v-a plăcut există și sequel-ul Ready Or Not: Here I Come care continuă povestea fix, dar fix de unde s-a încheiat primul film.

Extinde mitologia din primul film cu alte familii de înfumurați care vor să o vâneze pe Grace, din aceleași motive oculte. Actorii noi sunt la fel de buni și poate chiar mai faimoși decât primii (Sarah Michelle Gellar, Elijah Wood sau Néstor Carbonell), iar povestea păstrează ce a fost distractiv la prima parte, dar o duce la nivelul următor.

Au fost amuzanți dar nesuferiți snobii de dinainte și ți-a plăcut când au primit ce meritau? În sequel sunt alți snobi, diferiți, și primesc la rândul lor ce merită, dar tot în moduri diferite.

A fost palpitant cum Grace a fost nevoită să se ascundă într-un conac pe care nu îl cunoștea? Acum o să o facă pe un ditamai domeniu de bogătași, cu aventuri și la exterior, nu doar la interior.

Bonus, când Grace își revine după evenimentele din primul film, sora ei e chemată de către spital. Desigur că e atrasă și ea în tot haosul care va urma, iar colac peste pupăză, cele două sunt înstrăinate și nu și-au mai vorbit de ani buni. Ciondănelile dintre cele două completează în mod amuzant aspectul de comedie. În același timp, sângele apă nu se face și avem mize noi care accentuează și partea de horror. Deci per total cred că adăugarea lui Faith (interpretată de Kathryn Newton) e una bine-venită. Cele două personaje nu doar că au chimie credibilă, dar și seamănă între ele, ca niște surori veritabile.

Cele două filme nu sunt neapărat capodopere, dar sunt foarte bune pe nișa lor și se completează reciproc. Poți să vezi doar primul film ca să îți dai seama dacă e ceva pe gustul tău. Dacă nu ți-a plăcut, nu ai rămas în nici un cliffhanger enervant. Dacă ți-a plăcut, perfect, ai încă unul de văzut, chiar și-mai-și decât primul!