Psych

La vremea lui nu mi-a plăcut Psych. Am încercat primul episod iar personajele mi s-au părut enervante și implementarea premizei cheezy, în pofida conceptului interesant. Apoi au trecut mai bine de 10 ani, a fost băgat pe Netflix și, în lipsă de alte idei, am decis să îi dau încă o șansă.

Căutam un serial amuzant și lejer, cu format episodic, pe care să îl pot urmări seara pentru a mă destinde dar fără să fie nevoie să mă concentrez 100% pe vizionarea lui. Am descoperit, în schimb, ceva ce mi-a întrecut așteptările.

Premiza e simplă: Shawn Spencer e un individ delăsător, al cărui spirit de observație a fost antrenat din copilărie de tatăl său polițist, în speranța că acesta îi va călca pe urme și va deveni detectiv. Forțat de împrejurări, Shawn pretinde în schimb că are abilități psihice ce îi permit să rezolve cazuri pentru departamentul de poliție din Santa Barbara, în calitate de consultant.

I se alătură Burton "Gus" Guster, prietenul său din copilărie și împreună formează o agenție de detectivi. De partea cealaltă îi avem pe Carton "Lassie" Lassiter, detectivul șef din cadrul secției de poliție, un personaj sceptic și semi-antagonist pentru Shawn, Juliet "Jules" O'Hara, partenera junioară a lui Lassiter, de care Shawn se îndrăgostește, și Karen Vick, șefa poliției. Pachetul de personaje este completat de Henry Spencer, tatăl lui Shawn iar câteva sezoane mai târziu li se alătură și legistul zănatic Woody.

La bază rețeta e simplă și deloc originală: în fiecare episod se începe cu un flashback din copilăria lui Shawn, apoi are loc o crimă, un jaf sau o altă încălcare a legii, iar el și Gus trebuie să rezolve misterul. Nimic special până aici, farmecul vine din două alte direcții.

În primul rând, chimia dintre personaje. Actorii care îi interpretează pe Shawn și Gus sunt foarte buni prieteni și în viața reală și întregul casting se simte bine împreună, lucru care se reflectă în episoade. De altfel, și relația romantică din serial, dintre Shawn și Jules, a avut loc și ea în realitate. Sentimentul de camaraderie răzbate prin ecran, făcându-l genul de serial pe care îl vizionezi cu drag, doar pentru personaje și interacțiunile dintre ele, fără să îți pese neapărat de poveste.

În al doilea rând, serialul îmbrățișează aspectul comedic, alunecând uneori aproape spre un sitcom. Episoadele au adesea tente specifice, în care parodiază sau omagiază clișee cinematografice. Avem episodul cu Twin Peaks, episodul cu vârcolaci, episodul cu vampiri, vânători de recompense, reality show-uri și lista poate continua. Există chiar și un meta-episod care este un remake al unui episod mai vechi, ironizându-se conceptul de reboot-uri din Hollywood.

Invitații sunt și ei numai unul și unul, neexistând episod în care să nu vezi o figură cunoscută (de exemplu, Rachel Leigh Cook, John Cena, Ray Wise, Ralph Macchio, Kevin Sorbo, James Brolin și lista poate continua).

E un serial destul de vechi, apărut în 2006, dar care a îmbătrânit frumos și rămâne vizionabil și în prezent pentru că a avut norocul să formeze un ansamblu memorabil de actori.