Frozen Hot Boys

Frozen Hot Boys este o comedie thailandeză, apărută recent pe Netflix, al cărei trailer a reușit să îmi atragă atenția și s-a care s-a dovedit a fi un film mult mai bun decât mă așteptam.

Chom este o profesoară într-un centru de detenție pentru delicvenți juvenili din Thailanda. Părinții ei sunt despărțiți iar tatăl ei e mutat în Sapporo, în Japonia. Atunci când aude că urmează să aibă loc acolo o competiție de sculptat în gheață pentru tineri... i se formează un plan în minte.

Unul dintre nou veniți, Jab, se dovedește a fi un sculptor foarte talentat iar în jurul lui se formează o echipă care pare că ar avea șanse reale să câștige. Deci tineri delicvenți, profesoara lor zănatecă și o competiție unde nimeni nu le dă nici o șansă. Pare rețetă generică și clișeică de film dar nu e chiar așa.

Primul lucru pe care l-am apreciat la film e că nu se grăbește. Introduce pe rând personajele, descoperi câte ceva despre fiecare și ce îi motivează și trece ceva timp până se ajunge la partea de sculptură în gheață, care are la rândul ei propriile stagii bine explorate în film.

Al doilea lucru care mi-a plăcut e faptul că îmbină cu succes comedia cu drama din spatele unui centru de delicvenți juvenili. S-ar fi putut elimina complet toate aspecte comice din film și ar fi rămas o dramă interesantă și vizionabilă pe cont propriu, ceea ce e mare lucru. Cele două aspecte, drama și comedia, se întăresc reciproc în loc să compenseze ceva.

Am apreciat de asemenea și faptul că problemele personajelor erau realiste și normale. Lucruri care se întâmplă în jurul nostru adesea, oameni pe care poate că i-am cunoscut și noi, fără să cadă în patima melodramatică a producțiilor americane în care descoperi că unul dintre protagoniști a fost agresat sexual, apoi a făcut cancer, i-a omorât cineva mama, apoi i-a călcat o mașină pisica. Nu au nici probleme mărunte, nu au ajuns acolo nevinovați, dar accentul se pune pe cum se pot schimba și cum pot lăsa trecutul în spate.

Evident, și faptul că e un film thailandez a contribuit la farmec, chit că o bună parte din acțiune se desfășoară în Japonia. După cum am mai zis, apreciez producțiile internaționale pentru că apuci să vezi și o parte din cultura de acolo și te mai scoate din rutina producțiilor autohtone sau americane.

Este, per total, o comedie simpatică și relaxantă (în pofida momentelor dramatice serioase), numai bună pentru o zi liberă sau de weekend. Mi-a plăcut și o recomand!