De ce e tracking-ul pe Internet controversat

Am lucrat recent la un sistem de tracking pentru aplicații web. Tracking din ăla bun, ca să zic așa, de care are nevoie cam orice sistem serios.

Câți utilizatori au fost în total? Câți au fost noi și câți sunt oameni care au revenit? Câte produse s-au cumpărat? Pe ce butoane s-a apăsat? Genul de detalii care te ajută să îți dezvolți afacerea și să faci optimizările necesare. Utilizatorii au fost și ei încântați și după ce s-au obișnuit un pic cu sistemul au venit cu feedback, sugestii și întrebări. Iar una dintre ele m-a făcut să râd.

Ce puteau să ceară utilizatorii? Ceva benign la prima vedere, ba chiar de bază pentru genul acesta de servicii: informații demografice despre vizitatori, ce vârstă au și de unde sunt. Un lucru aparent simplu și totuși practic imposibil de oferit pentru noi dar și motivul pentru care serviciile de tracking sunt privite cu ochi răi și avem legi precum GDPR-ul. Dar mi-am dat seama ulterior că marea majoritate a oamenilor habar nu au ce implică astfel de cerințe.

Dacă detaliile geografice sunt oarecum accesibile, pe bază de IP, acuratețea lor lasă foarte mult de dorit, mai ales dacă se folosește un VPN, serviciu prin care ți se ascunde adresa IP originală și poți părea că navighezi din altă țară sau alt oraș. Ai acces la date ceva mai precise doar dacă utilizatorul îți oferă acces la GPS, ceva ce un site obișnuit nu are nevoie și e foarte aiurea să ți-l ceară doar pentru tracking. Deci nu prea poți obține date super clare despre originea vizitatorilor tăi.

Detaliile demografice sunt și mai păcătoase. Pur și simplu nu ai cum să le obții. Punct. De unde știi cine folosește calculatorul sau telefonul în acel moment? Doar nu pui omul să scaneze buletinul sau să își facă selfie (sau o faci dacă ești aplicație bancară, caz în care cam ai nevoie de acele informații).

Și atunci cum de Google și Facebook și restul serviciilor de bază le pot oferi clienților lor și noi de ce nu putem face asta? Răspunsul e pe cât de simplu, pe atât de perfid: pentru că te spionează.

Toate companiile mari din domeniu înregistrează istoricul utilizatorilor pe Internet prin varii metode, cum ar fi cookie-urile. Ai intrat pe Facebook? Pac, te-au ginit! Ai intrat pe un site cu reclame Facebook? Pac, te-au ginit! Ai intrat pe un site care are serviciile de tracking prin Facebook? Pac, te-au ginit! Ai dat click pe un link din aplicația Facebook? Pac, te-au ginit!

Se fac profile, teoretic anonime, practic nu prea, care conțin istoricul vizitelor pe Internet ale unei persoane. Ce site-uri accesează, ce produse cumpără, ce muzică ascultă, ce filme vizionează.

Dacă Gigel cumpără, nu știu, Kendama? și intră pe site-urile cu știri despre concerte din București cu trupe cu priză la adolescenți și filme de la cinematografe din București care par să fie pentru adolescenți, atunci e probabil un adolescent din București.

Iar dacă mai folosești și aplicația Facebook sau poate Google Maps, atunci companiile astea știu și pe unde umbli când ai telefonul la tine și cu ce alte "telefoane" te mai întâlnești. Văd despre ce discuți pe WhatsApp sau pe mail și uite așa, pas cu pas, se construiește profilul și pot afla despre tine cam ce vârstă ai, de unde ești, și ce preferințe ai.

Te spionează, literalmente, și totul pentru a-ți putea vinde mai multe produse. Ceea ce nu ar fi neapărat un lucru rău. În fond, teoretic sună bine să primesc doar reclame relevante, pe subiecte care mă interesează și să descopăr lucruri de care aș avea nevoie și mi-ar plăcea.

Doar că nu știi exact cine are acces la informațiile astea și ce face cu ele. Ați văzut ce se întâmplă pe la americani sau la ruși? Garantat companiile de genul pot obține liste destul de precise cu imigranți pe care să îi încarcereze ICE-ul sau cu oameni care critică războiul din Ucraina ca să îi facă Putin dispăruți. Și nu știi niciodată ce opinie inocentă din prezent îți poate pune probleme pe viitor.