Culinary Class Wars
Nu îmi e rușine să recunosc că îmi plac anumite competiții de gătit. Nu toate. Nu e un gen pe care îl urmăresc automat dar sunt la zi cu Top Chef și arunc un ochi de fiecare dată când aud de un nou show de genul, cât timp nu e o competiție lacrimogenă unde primează poveștile concurenților.
Culinary Class Wars e cea mai recentă producție care a reușit să mă țină cu ochii lipiți de monitor. A fost lansată pe Netflix pe 17 septembrie, cu episoade de aproape o oră, lansate săptămânal în grupuri de câte 2-3. Ieri au fost difuzate ultimele 2 din totalul de 10, oferind un final satisfăcător, cât să pot trage o linie și să spun că da, mi-a plăcut show-ul!
"Cârligul" cu care au încercat să agațe spectatorii a fost refolosirea ideii din Physical: 100 (un alt reality show coreean care mi-a plăcut), doar că axat pe gătit în loc de fitness. Mai exact, 80 de bucătari "negri" (culoarea șorțurilor), compuși din concurenți talentați, cu realizări notabile și chiar semi-faimoși, și 20 de bucătari "albi", compuși din elite ale gătitului, oameni cu zeci de ani de experiență în industrie, câștigători ai altor concursuri și cu stele Michelin sub centură.
Practic bucătari consacrați versus "nou-veniți", dar nou-veniți cu potențial, care s-au remarcat deja în industrie însă nu au atins încă cele mai înalte culmi. Deci din start ești sigur că vei vedea doar mâncăruri de calitate.
Pe partea cealaltă, juriul este format din doar doi bucătari: chef Paik Jong-won, un personaj jovial și axat preponderent pe savoarea mâncării, și chef Anh Sung-jae, singurul bucătar de 3 stele Michelin din Coreea, axat pe realizarea tehnică și aspectul de fine-dining. Fiind doar doi, asta a însemnat că potențialii câștigători trebuiau să reușească să îi convingă pe amândoi și să se ajungă deci la un consens.
Probele de gătit au fost și ele interesante. Nu aș vrea să le dezvălui pentru că le consider practic spoilere, dar e suficient de spus că nu mi s-au părut repetitive și chiar originale pe alocuri.
Mai mult, faptul că din o sută de participanți trebuia să rămână doar unul a făcut ca show-ul în sine să nu fie repetitiv. Primele episoade au avut un pacing mai alert, pentru a putea acoperi zecile de participanți eliminați, apoi lucrurile au intrat într-un ritm mai stabil.
Producția a fost una calitativă. S-a cunoscut că au avut buget și au putut oferi bucătarilor toate condițiile și ingrediente pe alese. Participanții au fost și ei simpatici iar montajul m-a ținut în priză.
Cu alte cuvinte, Culinary Class Wars are tot ceea ce îi trebuie unui reality show despre gătit pentru a atrage spectatorii. Ținând cont că s-a bucurat de succes, sunt șanse foarte, foarte mari să vedem și un al doilea sezon deci vă recomand ca până atunci să vă bucurați de primul!