Crosul Arenelor - a doua ediție, 2024
Cum la prima ediție m-am simțit bine, nu am ratat ocazia să mă înscriu și la a doua ediție atunci când am aflat că se întoarce Crosul Arenelor.
Traseul, care pornește de la Arcul de Triumf și se termină la Arena Națională, e unul simpatic pentru o cursă de asfalt, traversând centrul Bucureștiului și neavând diferențe de nivel notabile. E ideal pentru orice alergător și dacă oricum aș fi ieșit la un long run de 10 kilometri în weekend, de ce să nu o fac în compania a peste 1000 de oameni și să mă aleg și cu o medalie la final?
Pentru cei interesați de informații generale despre cursă, recomand postarea despre prima ediție: Crosul Arenelor - prima ediție, 2023. În rândurile care urmează voi detalia doar impresiile mele despre ediția de anul acesta
Cum a fost pe partea de alergare?
Am avut ceva emoții înaintea startului. La ora 4:52 dimineața, Madam a hotărât că e un moment ideal să se cațere pe dulap și să dărâme sacul cu mâncare și nu am mai reușit să adorm până la 7, când ar fi trebuit să mă trezesc. Cu toate acestea, vremea bună și traseul predominant la vale (chiar dacă nu cu o diferență mare de nivel) m-au ajutat să scot un timp mult mai bun decât mă așteptam și să setez un nou record personal pentru cursa de 10 kilometri.
Oficial am ieșit pe locul 399 (din 1210 care au terminat cursa), cu un timp oficial de 52 de minute și 51 de secunde. E un timp de care sunt foarte încântat mai ales că, la fel ca ultimul record de la semimaratonul Bucureștiului, nu am forțat prea tare și am alergat fără să mă uit la ceas.
Ce s-a schimbat față de prima ediție?
Cea mai notabilă schimbare e că de data aceasta garderoba mobilă nu mai avea cozi imense. După fiasco-ul de anul trecut au avut grijă să fie mai rapizi și lucrurile păreau să meargă.
Pe de altă parte, după ce m-au lăsat cu sechele ultima dată, așteptând aproape o oră să îmi recuperez hainele, de data asta am evitat să le folosesc serviciile.
În rest, same old, same old. Singura altă modificare ce îmi vine în minte e faptul că încălzirea de dinainte de cursă a avut loc pe stadionul de lângă Arcul de Triumf. O schimbare teoretic binevenită. Practic nu știu cum a fost, pentru că nu am mers.
Dacă ar mai rezolva și cozile imense ce s-au format iar la toaletele din zona de start, evenimentul ar fi perfect.
Ce a conținut kit-ul de participare?
Deși taxa de participare nu e cu mult mai mare decât la alte competiții (175 de lei pentru cei înscriși până pe 31 august), oferta față de participanți a fost mult mai generoasă.
În săculețul oficial Crosul Arenelor (care, apropo, e mult mai calitativ decât alți săculeți de genul) s-au regăsit, desigur, numărul de concurs și tricoul oficial, dar și o bandană. Totodată, pe lângă nelipsitul voucher de o zi la World Class, au mai oferit un pachet de pâine integrală Wasa, o pungă de Nachos de la Scotti, o cutie de ton Rio mare, un ditamai pachetul de sare de baie (prietena mea s-a bucurat), un ditamai degresantul (stil spray, bun la casa omului), un anti-perspirant, un mini-shot de 25 mililitri de magneziu lichid, două doze de Ciuc Radler de 500 de mililitri, fără alcool, și o sticlă de apă cu vitamine.
Mai că ar trebui să mă plâng că au oferit prea multe și că săculețul a fost cam greuț. Probleme moderne, știu.
Cum a fost medalia?
Faină, numai bună de pus în vitrină. Teoretic se oferea și posibilitatea de a-ți grava pe ea timpul obținut dar coada la cortul respectiv era imensă. E ok, pot trăi și fără, am timpul pe Strava și în Garmin Connect.
A meritat?
Cum să nu? Mergem și la anul!
Un traseu frumos și ușor, mulți participanți, un tricou de concurs frumos și o medalie pe măsură. Ce poți să ceri mai mult de atât?