Cele trei strategii ale celor trei generali

Erau trei generali, toți trei decorați, toți trei experimentați și căliți în flăcările războiului și toți trei cu câte o opinie diferită.

Se tot chinuiau de câteva zile să se pună de comun de acord în privința modului în care să trimită mesaje pe câmpul de luptă. Razboiul era în toi, bătăliile strânse și rezultatul incert, experiența acestora putând foarte bine fi factorul decisiv. Dar în lipsa unui consens, nici o decizie nu putea fi luată.

Primul general dorea să trimită mesaje cifrate. Cu un cod cât mai greu de spart, acestea urmau să fie descifrate doar de câtre destinatar, iar planurile lor secrete să ofere avantajul de care aveau nevoie. Dar criptarea necesita instruirea personalului, găsirea unui cifru sigur și criptarea propriu-zisă a mesajelor, ori toate aceste lucruri însemnau timp, timp prețios, pe care oastea nu îl avea la dispoziție.

Al doilea general, mai îndrăzneț, propunea o strategie inedită și anume trimiterea de mesaje necifrate. Un bluf, inamicul nu și-ar fi închipuit niciodată că lucrurile sunt fix ceea ce par a fi iar confuzia creată ar fi reprezentat lovitura de grație. Un plan absolut stupid conform celorlalți doi generali.

Cel de-al treilea, perfect conștient de avantajele dar și dezavantajele fiecărei propuneri dorea să păstreze status quo-ul și să nu facă nimic. Propovăduia încrederea în armată și în Dumnezeu, dar și în experiența și dedicația trupelor din teren. Bineînțeles că această idee i-a făcut să spumege pe primii doi.

S-au mai certat încă două zile iar în a treia zi, număr profetic, au pierdut războiul. Însă deși s-au predat armatei adverse, nu au cedat în fața celuilalt, fiecare învinduindu-i pe ceilalți doi de eșec.

Cel mai ironic era că generalul inamic nici măcar nu știa să citească.


Categorii
personal  |  opinii  |  recomandari de carte  |  avem multe pisici  |  otaku stuff  |  rants  |  aberatii