Absurdistan
Nils Călătorul nu era un călător oarecare. Era Călătorul, cel mai faimos din lume, un explorator fără pereche care bătuse aproape întreaga planetă.
Fusese în deșertul de sticlă din Glasistan, unde noaptea te puteai bucura de unica și feerica reflexie a stelelor în dunele reflectorizante.
Fusese în eluzivul Regat din Nori, care nu plutea în aer, așa cum mulți credeau, ci se afla în vârful celui mai înalt munte, la o înălțime la care norii erau ca la ei acasă.
Fusese pe insula temuților canibali din Barbaridos, o călătorie făcută pe furiș, de unde doar printr-un miracol a scăpat cu viață.
Faima lui ajunsese atât de mare încât fusese primit până și în misteriosul sat al zânelor, chiar dacă pentru o singură noapte.
Era Nils Călătorul, cel mai umblat om din lume și nici un colțișor cât de cât interesant nu putea să scape fără să fie vizitat. De data asta sosise rândul Absurdistanului.
După cum poate îi sugerează numele, Absurdistan era cunoscut drept cel mai absurd oraș-stat. Puțini îi călcau granițele și nu pentru că avea vremea extremă din deșertul Glasistan, sau pentru că era dificil de accesat precum Regatul din Nori sau periculos și inospitalier precum insula canibalilor. Nu, oamenii îl ocoleau pentru că era foarte... absurd.
Un călător obișnuit vrea să vadă lucruri interesante, să trăiască experiențe inedite, să experimenteze senzații noi. Absurdistanul nu oferea deci nimic atrăgător pentru călătorul normal. Dar Nils nu era călător obișnuit, era Călătorul.
După un drum plicticos de câteva săptămâni, reuși să ajungă la porțile orașului, unde fu primit fără fanfară de o mână de gărzi plictisite. Păși curios în oraș și... nimic.
Nils privi stupefiat în jurul său. Tot ce putea să vadă era un oraș ca oricare altele. Nici prea bogat, nici prea sărac, cu locuitori diverși dar fără să iasă din tipar. Se plimbă contrariat câteva ore, încercând să descopere secretul locului dar tot ce găsea erau locuri normale și oameni normali. Exasperat, își făcu curaj și opri pe stradă unul dintre trecători.
-Nu te supăra, întrebă Nils, aici e Absurdistan, nu?
-Da, veni răspunsul scurt și la obiect.
-Absurdistan adică cel mai absurd loc din lume, nu? continuă Nils.
-Da, veni un răspuns la fel de scurt.
-Dar... aici e oraș absolut normal. Poate cel mai normal oraș pe care l-am vizitat, insistă el.
-Da, i se confirmă iar.
-Bine, dar atunci de ce are faima asta când e atât de super-normal? se enervă Nils.
-Da. E foarte absurd, nu? îi zâmbi trecătorul. Bine ai venit în Absurdistan!