The Conjuring
Nu mă omor după filmele de groază (no pun intended) iar excepțiile sunt extrem de rare. Printre acestea se numără și destul de recentul The Conjuring. Mi-l mai recomandase un prieten care, asemeni mie, nu e un fan al filmelor horror dar nu mă așteptam să fie atât de simpatic
La bază pare un film destul de comun. Roger și Carolyn Perron se mută într-o casă învechită alături de cele cinci fiice ale lor, după care descoperă că un spirit malefic bântuie casa și le transformă viața într-un coșmar. Disperați, îi contactează pe Ed și Lorraine Warren, un cuplu specializat în investigațiile paranormale iar de aici începe distracția, într-un stil destul de tipic filmelor horror cu tentă supranaturală.
Dar personajele sunt cele care scot The Conjuring în evidență, și nu povestea în sine.
Posterul "The Conjuring". Sursa imaginii: Wikipedia
Pentru început, filmul e inspirat din fapte și personaje reale. Ed și Lorraine Warren chiar există și chiar susțin că s-au luptat cu fantome și spirite demonice. Cât de mult adevăr se află în mărturiile lor, depinde de convingerile fiecăuria. Relevant însă e modul semi-plauzibil în care a fost abordat subiectul. Nu simți că te uiți la un film horror evident fals, ci la un pseudo-documentar despre fantome, în genul celor care au început să polueze posturi gen Discovery sau History Channel.
De altfel, apar și câteva apropouri deloc subtile față de alte filme horror similare, insinuându-se că nu ar fi reale, și cele două personaje caută și oferă întâi o explicație realistă înainte de a afirma că au într-adevar de-a face cu ceva inexplicabil. Sunt prezentați ca un cuplu de investigatori respectabili, și nu ca niște escroci care văd peste tot fantome, în încercarea de a ademeni credulii.
Și tocmai asta face filmul atât de fermecător și de unic. Nu este un film horror în care un cuplu de investigatori de fenomene paranormale încearcă să ajute o familie. Este un film despre un cuplu de investigatori și tentativele lor de a ajuta familia bântuită, cu partea de horror pe plan secundar.
