Coditzatu', pisoiul cu coada rupta

Cam la scurt timp dupa ce ne-am trezit cu dracoaica neagra pe cap, ne-am pricopsit si cu Coada-Rupta asta din poza de mai jos, un pisoi vai de mama lui...

(uitati-va la el, ce amarat era...)

L-a gasit dormind prin gunoaie, intr-o zona frecventata de caini, caini ce nu au nici o rezerva in a sfasia si manca pisici. Dar el nu avea nici o treaba, era mic, bleg si prostovan, si dormea singurel acolo. Asa ca l-a luat si l-a adus in casa.

M-am cam suparat pe Alex cand a adus-o pe Tasha, m-am suparat si cand a adus-o pe Pishcot, pentru ca avem deja prea multe animale in casa!!! Dar cand l-a adus pe blegoteiul asta si l-am vazut in ce hal era, ce sa ii mai zic si eu?

Era un ghem mic de blana, cu coada rupta si incovrigata, cumva in forma cozii carliontate de purcel (tirbuson), doar ca a lui avea unghiuri drepte. Nici acum nu stim daca asa s-a nascut daca a avut parte de vreun accident nefericit. Ii curgeau ochii, era foarte timid si bleg, si partea versiunea felina a unui personaj din romanele lui Dickens. Pisoiul Oliver Twist!

Spre deosebire de dracoaica neagra, pisica Duracell, care si acum sufera de prea multa energie, Coada-Rupta (zis si Covrigel, Bodaproste sau Iepurasul) era mult mai linistit.

(alaturi de "surioara" lui, cu care se si intelegea bine si se juca pe vremurile cand erau mici).

Pe Coditzat il lasai undeva, pe un colt de pat, si acolo statea. Nu se misca, nu facea prostii. Ne era si frica de el noaptea, ca prea era bleg, sa nu cumva ne asezam pe el in somn si sa il strivim. Privindu-l cum se comporta si in prezent, tare mi-e teama ca e usor retardat.

E talamb si lent. Se culca, si acum, undeva fix in mijlocul drumului, fara nici un pic de logica. Daca asta va muri pe cai nenaturale, va fi sigur din cauza ca unul dintre noi va calca pe el din greseala...
E drept, e si dulcic cand doarme, dar asta nu schimba cu nimic faptul ca nu o face mereu in locurile in care doarme de obicei o matza.

Intre timp a mai crescut, s-a mai ingrasat, dar parca tot mititel a ramas, in comparatie cu restul pisicilor, mai ales cu Pishcot, care e o pisica luuuuuuuunga-lunga.

Are o blana foarte ciufulibila, seamana foarte mult cu cea de iepure, e si cam aceeasi senzatie cand il mangai, iar mutra tot de pisoi bleg i-a ramas. Cand il mai vad cateodata cum reactioneaza lent, cum cade pe jos sau cum sare aiurea si se loveste cu capul de mobila, imi dau seama ca e tare "special".

Ce poti sa ii faci, dintre toate pisicile pe care le avem, despre el chiar se poate spune ca nu ar fi supravietuit pe strada.

Si uite asa ne-am ales cu un iepuras cu coada rupta.