Qualia și cui îi place mai mult
Puține idei m-au fascinat așa cum a făcut-o conceptul de qualia. Qualia se referă la modul subiectiv în care percepem lucrurile. De exemplu, iei o ciocolată, o rupi în bucățele și o împarți mai multor oameni. Fiecare va simți, în principiu, același gust și totuși fiecare îl va interpreta diferit, în mod subiectiv. Pentru unul va fi cea mai gustoasă bucată de ciocolată mâncată vreodată, pentru altul va fi ceva prea dulce sau, de ce nu, prea amar.
Culorile pe care le vedem, muzica pe care o ascultăm, sunt lucruri în teorie identice, dar în practică interpretate și apreciate diferit (atenție, nu vorbim de excepții precum daltoniștii care nu văd toate nuanțele sau persoanele cu probleme de auz care nu pot auzi toate notele).
Uneori mă mai regăsesc în diverse situații și mă întreb: oare persoana de lângă mine cum vede lucrurile în acest moment? Cum le percepe, le simte, le trăiește? E genul de lucru care te scoate un pic din modul de funcționare egocentrist și te face să te gândești că fiecare e personajul propriei povești.
Revenind la qualia, eu și prietena mea avem o chestie. Nu mai știu exact cum a început, dar mai mult ca sigur a fost de la ceva dulce. Și unul dintre noi s-a "sacrificat" în favoarea celuilalt. "Ia tu ciocolata asta, ție îți place mai mult."
E un concept simpatic de maximizare a experiențelor în cuplu. De ce să mănânce unul, să zicem, jumătate de ciocolată albă, fără să îi placă în mod special, când o poate mânca în întregime celălalt, pentru care ar fi un deliciu?
E genul de chestie care are sens și matematic (50% plăcere + 100% plăcere dă în medie 75% plăcere, versus 100% plăcere când o mănâncă doar unul), dar are sens și sentimental: schimbi ceva cel mult mediocru pentru tine cu o mare bucurie pentru celălalt.
