Nu doar cei care dau share citatelor sunt proști

Dacă dai share sau like citatelor motivaționale pe Facebook s-ar putea să fii prost, vuiește Internetul de câteva zile. Cunoaștem cu toții cel puțin o astfel de persoană, de o inteligență îndoielnică și care la capitolul lectură bifează doar citatele în cauză și ce metodă mai bună de a le da peste nas decât un share pasiv-agresiv care să intuiască asupra nivelului lor intelectual?

E o micuță problemă însă: lucrurile nu sunt chiar atât de simple și nu tot ce e studiu științific se mănâncă. Bunul simț recomandă nu doar să nu dai share citatelor stupide pe Facebook, dar să te și documentezi puțin înainte de a lua orice studiu mot a mot și să pui butul la răstălmăcirile presei. De ce spun asta? Pentru că subiectul mi-a atras și mie atenția ceea ce m-a determinat să arunc un ochi pe studiul original.

Studiul în sine a constat în analizarea în paralel unor pseudo-citate generate aleator dar și a unor declarații logice și/sau tradiționale. Rezultatul, destul de evident, este că oamenii care au considerat propozițiile fără sens ca fiind profunde au fost, de regulă, persoane mai puțin inteligente, dar și cu tendințe religioase sau conspiraționiste.

We presented participants with bullshit statements consisting of buzzwords randomly organized into statements with syntactic structure but no discernible meaning (e.g., “Wholeness quiets infinite phenomena”). Across multiple studies, the propensity to judge bullshit statements as profound was associated with a variety of conceptually relevant variables (e.g., intuitive cognitive style, supernatural belief). Parallel associations were less evident among profundity judgments for more conventionally profound (e.g., “A wet person does not fear the rain”) or mundane (e.g., “Newborn babies require constant attention”) statements.

Ce legătura are asta cu citatele de pe Facebook? Păi nu prea are, decât parțial...
Metodele studiului au implicat, printre altele, prezentarea unei liste de fraze, unele reale, altele fără sens, iar oamenii au fost rugați să noteze de la 1 la 5, în funcție de cât de profunde le consideră pe fiecare. Cu siguranță nu cunosc domeniul la fel de bine precum cercetătorii în cauză dar genul acesta de chestionar pare predispus la rezultate ușor forțate. Există șansa ca anumiți respondenți să fi oferit note ceva mai bune de teama de a nu cădea în ridicol prin notarea slabă a unui citat poate inteligent dar pe care nu îl înțeleg.

Mai mult de atât, o parte dintre cei care au participat la studiu au fost studenți, iar cealaltă parte au reprezentat-o utilizatori ai Amazon Mechanical Turk, un serviciu online unde cei care doresc să câștige un ban în plus pot completa chestionare sau efectua mici proceduri repetitive, plătite de regulă cu câțiva cenți. Fără a fi rasist, nu cred că e greu de ghicit care pătura a populației încearcă să căștige bani folosind astfel de metode.

Studiul în sine rămâne valabil și edificator dar de aici și până la a trage concluziile care au fost trase atât de jurnaliști cât și de cititori, e cale lungă. Dar asta nu e ceva nou. Presa are prostul obicei de a răstălmaci afirmațiile și de a face din țânțar armăsar. Datoria noastră este să dăm dovadă de discernământ și să vedem dincolo de manipulări și documentări parțiale. Dacă nu... ajungem să dăm share pe Facebook.