Jurnal de pauză - III

Deși alerg cu regularitate de peste 5 ani de zile, nu pot să zic că o fac cu plăcere. De multe ori mă gândesc cu groază că urmează o zi în care voi fi nevoit să îmi bifez kilometrii, fie trezindu-mă mai devreme ca de obicei, fie sacrificându-mi din timpul liber de după muncă.

Pe de altă parte, unul dintre avantaje e că dacă te trezești cumva mai devreme ca de obicei, din varii motive, măcar poți să ieși să alergi. Cum am făcut-o eu azi, când oricum nu mi-am făcut somnul, ca să nu mai fiu nevoit să ies mâine și să pot dormi (teoretic) mai mult în noaptea asta.

Începe, în sfârșit, să vină iarna și să mă simt din ce în ce mai zgribulit dimineața. Am trecut deja de la tricou + geacă la bluză cu mânecă lungă + geacă și pare că nu mai e mult până la combo-ul suprem: bluză călduroasă + geacă. Soluții se găsesc, chef și timp de alergat să fie!

Câinii au simțit și ei schimbarea de anotimp și sunt din ce în ce mai puțin dispuși să se despartă de caloriferul cald. Ca să ce, ca să iasă afară în, bleah, frig? De abia trag eu de mine, darămite niște animale care nu au concepte mai avansate de foame și frig.

Dar frigul te mai trezește, bifez și plimbarea, alergarea a fost la rândul ei bifată, mai bifez și un post pe blog și gata, pot să merg să zac.

A fost o zi grea și urmează zile și mai grele.