In One Ear
Vă încălzesc cu o coloană sonoră pentru această postare, sunteți gata?
Sâmbăta trecută m-am trezit cu urechea stângă înfundată. După ce am fost la cinema să vedem Send Help, am trecut pe la o farmacie de unde mi s-a recomandat un spray auricular. L-am folosit câteva zile fără nici un rezultat așa că mi-am luat inima în dinți și am zis că o să fac o vizită la un ORL.
Am mai fost acum câțiva ani, tot pentru un dop de ceară, la Clinica Progresul. M-am dus de capul meu, într-o după-amiază de toamnă, să văd ce și cum. Când au auzit că nu am trimitere de la medicul de familie dar că sunt dispus să plătesc din buzunar s-a eliberat imediat loc, am intrat la o doamnă doctor care mi-a rezolvat problema. Drept urmare, am intenționat să fac la fel și de data asta.
Trec miercuri, mi-am zis, în cursul pauzei de masă (13:00). Cu tramvaiul ajung repejor, dacă nu prind coadă poate scap repede. Pe la vreo 10:30 îmi dă mesaj prietena mea că îi vine colet, cam tot în perioada aia. Îi spun că nu prea pot, că aveam alte planuri, așa că îl amână pe joi. 5 minute mai târziu, fără exagerare, primesc și eu notificare de la Cargus că îmi vine colet, tot în aceeași perioadă.
Coletul voluminos și greu, nu putea ruga pe altcineva, cu amânarea era mai complicat așa că am rămas acasă. Nici joia nu mai puteam merge, ca să pot fi disponibil când ajunge coletul redirecționat al prietenei... Universul joacă feste uneori.
Hai să sun totuși la clinică, zic, să văd totuși când au program, poate am cum să ajung mai pe seară. Sun la numărul de telefon și o domnișoară foarte acră îmi transmite că la ei e doar cu programare și că au locuri disponibile doar pe final de lună. Încerc să îi explic că am doar un dop de ceară, nimic complicat, dar îmi taie macaroana și îmi spune că ei nu tratează urgențe.
În momentul acela am cam intrat în panică, nu o să mint. Am început să caut pe Internet alte clinici și părea că pe nicăieri nu poți să te duci, să stai la rând, și să îți trateze cineva un banal dop de ceară (dacă nu sunt complicații, e chestie de 5-10 minute).
Urechea stângă începuse să se înfunde și mai tare și să mă țină într-o senzație foarte, foarte neplăcută, de ureche înfundată iar eu habar nu aveam unde să merg și ce să fac.
Într-un final găsesc pe Google Maps o clinică chiar mai apropiată ca distanță, clinica Prevencia, cu un sistem destul de șmecher de programări online, care avea la tarife o taxă de 60 de lei pentru consultații fără programare, în regim de urgență. Perfect, deci se poate! Programul la ORL nu era afișat pe nicăieri dar tot apăsând pe butoane găsesc totuși un loc disponibil vineri, singurul, la 15:20. Asta se întâmpla tot vineri, azi, dar dimineața. Îl rezerv repede, bag datele pe site și câteva ore mai târziu ajung acolo cu treizeci de minute mai devreme.
Clinica era curată, prezentabilă, oamenii amabili, nimic de reproșat. Mi-au procesat rapid programarea și m-au condus la cabinetul doamnei doctor. În pofida lipsei de locuri de pe site, nu era nimeni acolo și am intrat imediat.
Doamna (sau domnișoara?) doctor de nota 10, nimic de reproșat. Îi explic că nu am bilet de trimitere, se scuză că va trebuia să mă taxeze. 300 de lei consultația (deși știam deja ce problemă am), plus tratamentul în sine. Deci 400 de lei dintr-un foc...
În apărarea doamnei doctor, mi-a inspectat ambele urechi, a găsit un dop și în dreapta, dar pe care nu a putut să îl scoată, mi-a dat un tratament de urmat și mi-a recomandat să revin săptămâna viitoare cu bilet de trimitere, ca să fie gratuit. Deci strict la nivelul acestei interacțiuni nu am avut impresia că încearcă să mă jupoaie de bani.
400 de lei mai târziu am scăpat de senzația exasperantă dar în urma tentativelor de extracție am început să o simt în dreapta... Din fericire, nu la aceeași intensitate.
Concluzia e că plătesc prea mulți bani la CASS, literalmente cât pentru trei oameni, ca să mai scot și genul ăștia de bani din buzunar în rarele momente în care am o problemă. Doctorul de familie nici măcar nu mai știu cum are programul în prezent iar ultima dată când am încercat să îl vizitez, bolnav fiind, plecase din incintă înainte de încheierea programului...
În tot timpul ăsta, politicienii ne ceartă că nu plătim suficiente taxe și că din cauza noastră merg lucrurile prost. Ca să beneficiez de dreptul meu, pentru care plătesc lunar la stat cât nu au mulți salariul, trebuie să mai fac un drum la medicul de familie și să stau la coadă și acolo, ca să mă duc cu o hârtie de la el în altă parte, pentru o problemă reală și concretă, nu palpitații imaginate de ipohondru.
Uneori prin urechi ar fi mai util un glonț în locul unui dop de ceară... Pe care să mi-l trag singur, desigur, nu încurajez la violență împotriva statului.
