Cum l-a omorât capitalismul pe Moș Nicolae

Pe 6 decembrie de regulă eu sunt moșul care oferă dulciuri. Le cumpăr cu câteva zile înainte (sau în dimineața respectivă, dacă nu îmi permite programul), apoi am grijă ca prietena mea să le găsească când se trezește. Cumpăr în dublură anumite lucruri, apoi le savurăm împreună.

Anul acesta a venit moșul și la mine. M-am trezit cu două pungi de cadouri nesănătos de gustoase pe birou. Dintre toate bunătățile mi-a sărit în ochi o cutie de bomboane Rummikub. Ca mare fan al jocului, m-am bucurat și le-am desfăcut primele.

"Ce idee faină!" mi-am zis. Ciocolățele de forma tăblițelor de Remi! Combinație de ciocolată albă și neagră, cu numere aleatorii pe ele. Cine știe, poate o prinzi chiar pe cea cu Johnny! Apoi am desfăcut o ciocolată...

Imaginați-vă dezamăgirea mea când am văzut o banală bucată de ciocolată, cu o banală textură și cu zero modele de piese de joc!

Pentru că așa e în capitalism! Te păcălește să consumi de sărbători și să dai banii pe dulciuri. Apoi cheltuie o grămadă de bani pe niște drepturi de autor, ca să scoată ciocolată "Rummikub" și ce face cu acele drepturi? Nimic.

De ce ar mai cheltui bani și pe ciocolată de forma pieselor? Ți-a luat deja banii.