Soc! Nu o sa iti vina sa crezi! Click aici

Nu, nu e click bait, ce mi s-a intamplat in seara asta m-a socat teribil!

Indreptunda-ma spre gara si stiind deja ce cozi interminabile ma asteapta la casa de bilete, precum si ce infime sunt sansele de a prinde un loc jos in tren, am decis ca daca lungimea cozilor va fi mare, voi risca sa cumpar un bilet de la automat.

Bineinteles, cozile erau imense la casa de bilete si inexistente la automat. Bine, risc!

Interfata... mama, mama, la fel ca restul partii de IT a CFR, era desprinsa din preistorie, practic o fosila vie. Am navigat prudent prin meniul greoi si semi-intuitiv, bazandu-ma pe simturile mele de programator si intuitia de IT-ist, am selectat ce am avut nevoie, am introdus cardul si PIN-ul dupa care am asteptat cu sufletul la gura.

Ma pregateam sa primesc vreo chitanta dubioasa, care sa ma faca sa ma cert cu controlorul, in tentativa de a-i explica legitimitatea ei. Ma asteptam la o coala A4 printata. Ma asteptam la orice dar nu la ce a urmat...

Bai, ej' nebun!?! Am primit un bilet tipic CFR, scapat printr-o fanta jos, ca la automatele de sucuri si snacks-uri. Nu se poate!

Am luat victorios biletul, departandu-ma de plebea muritoare ce isi risipea viata asteptand la cozi si m-am indreptat spre peron. Eram ca Neo. Eram un zeu.

Dupa ce am sunat-o si pe Alex, sa ii povestesc minunea, am capatat mai mult curaj: data viitoare o sa incerc sa le cumpar online. Daca si asta merge, e clar, am murit si am ajuns in Rai!