Cum se fac banii

Monica și Diana nu se mai văzuseră de când au terminat facultatea. Fuseseră colege iar background-ul similar le transformase în prietene: amândouă veneau din provincie, de la familii cu venituri modeste și amândouă se străduiau din răsputeri să se descurce cu puțini bani.

Dar Diana din fața Monicăi nu mai era cea de atunci. Era îmbrăcată elegant, purtând o geantă scumpă pe umăr și un lănțișor de aur la gât, considerabil de gros. Și nici măcar nu păreau false! Nu, Diana nu mai era o sărăntoacă, părea că o duce bine.

Au intrat într-o cafenea, și-au luat ceva de băut, au început să povestească verzi și uscate și fix înainte să se pupe pe obraz și să se despartă, promițându-și că se vor revedea în curând, Monica nu se putu abține să nu o întrebe:

-"Fată, care e secretul tău? Cum de ai ajuns să o duci așa bine?"

Nu putea să fie locul de muncă, terminaseră amândouă aceeași facultate inutilă. Nu putea să fie nici familia, nici una nu avea rude înstărite. Trebuia să existe un soi de șmecherie.

Diana o privi cu ezitare... Nu ar fi vrut să mărturisească dar în fața ei stătea totuși o persoană care cândva îi fusese cea mai bună prietenă. Oftă ușor, apoi se apropie de ea și îi șopti la ureche:

-"Buy high, sell low..."

Apoi îi strânse pe fugă mâna și se îndepărtă în grabă, înainte ca Monica să aibă ocazia să îi ceară lămuriri.

Tocmai i se încredințase un veritabil mister. Unul care avea potențialul să îi facă viața mai bună dar pe cât de benefic, pe atât de indescifrabil. Ca orice persoană ce căuta să se îmbogățească, Monica auzise de tradiționalul sfat "buy low, sell high". Cumperi acțiuni, metale prețioase sau alte comodități când prețul e scăzut și le vinzi când prețul crește. Dar Diana îi spusese fix opusul și, după tonul vocii și expresia de pe chip, nu părea să fi fost vorba de o simplă greșeală. Oamenii care pornesc de la nimic și ajung bogați nu fac genul acesta de greșeli.

Așa că a început să reflecteze asupra problemei și să își dedice orice fărâmă de timp liber pentru a descoperi misterul din spatele sfatului Dianei. Dar oricât s-a străduit, sensul cuvintelor părea să îi scape. Un vis a fost ceea ce a scos-o din impas iar într-o dimineață fatidică Monica se trezi exclamând, asemeni lui Pitagora, "Evrika!".

A început apoi să își folosească fiecare bănuț economisit pentru a cumpăra acțiuni într-un număr cât mai mare: "buy high". Când valoarea lor începea să scadă sau să crească, vindea un număr mic din ele: "sell low", suficient cât să o ajute să investească în următorul set de acțiuni. La început strategia nu părea să aibă cine știe ce succes, dar a perseverat, Diana nu ar fi mințit-o. Iar după doar șase luni, munca i-a fost răsplătită.

Una dintre companiile unde cumpărase acțiuni lansase pe piață un produs revoluționar iar valoarea ei pur și simplu explodase. Chiar și vânzând un număr mic din acțiunile deținute, conform strategiei pe care o respecta în continuare cu sfințenie, Monica devenise peste noapte o persoană foarte bogată.

Peste alte șase luni, fix la un an după întâlnirea ei norocoasă cu Diana, cele două fete s-au regăsit tot accidental, în cadrul unei gale pentru caritate.

S-au îmbrățișat cordial și au continuat cu amabilități generice. De data asta Diana era cea intrigată de noul statut al Monicăi. În doar în an ajunsese să o ducă foarte bine. Nu oricine putea face asta.

-"Știi", începu să se destăinuie Monica, "trebuie să îți mulțumesc pentru sfat. Nu aș fi putut reuși fără tine."

Diana o privi cu subînțeles. Desigur, asta era "secretul". Cum de nu și-a dat seama?

-"Vai, dragă, atunci trebuie să mi-l prezinți pe iubitul tău!"

Apoi continuă, arătând cu degetul către un asiatic bătrân și îndesat.

-"El e soțul meu: Bai Hai Xe Lo".